Banca Centrala Europeana si-a incheiat runda de majorari ale ratei dobanzii, in ciuda noilor riscuri pozitive asupra inflatiei de pe pietele petroliere pe fondul razboiului Israel-Hamas. Rata cheie va ramane la un nivel record de 4%, unde a fost adusa prin 10 cresteri consecutive care au inceput in iulie 2022 si au impins ratele inapoi in teritoriu pozitiv pentru prima data din 2011.
Consiliul guvernatorilor a declarat ca informatiile recente au confirmat perspectivele sale pe termen mediu pentru inflatie de 2,1%.
“Inflatia este inca de asteptat sa ramana prea ridicata pentru prea mult timp, iar presiunile interne ale preturilor raman puternice. In acelasi timp, inflatia a scazut semnificativ in septembrie, inclusiv din cauza efectelor de baza puternice, iar majoritatea masurilor de inflatie de baza au continuat sa se atenueze”, s-a spus intr-un comunicat.
Pietele au avut o sansa de retinere de peste 98%, dupa ce BCE a dat un indiciu puternic la intalnirea sa anterioara ca ratele au atins varful.
Euro a scazut cu 0,15% fata de lira sterlina la ora 13:40, ora Londrei, scazand usor dupa anunt. Moneda europeana a scazut cu 0,2% fata de dolarul american.
Discutia de reducere a ratei „prematura”
Cresterea bancii din septembrie a fost descrisa ca o crestere armonioasa, deoarece BCE a afirmat ca ratele au atins niveluri care ar contribui substantial la lupta impotriva inflatiei in timp util, daca „s-ar mentine pentru o perioada suficient de lunga”.
A repetat acest mesaj joi si a spus ca luarea deciziilor continua sa se bazeze pe date.
Membrii Consiliului guvernatorilor BCE au subliniat, in interviuri, un mesaj „mai mare pentru mai mult timp” privind ratele, insistand in acelasi timp ca un soc inflationist i-ar putea determina sa creasca din nou, deoarece incearca sa atenueze asteptarile pietei cu privire la reducerea ratelor de la jumatatea anului viitor.
Intrebat cat timp trebuie sa ramana ratele la nivelurile actuale, presedintele BCE Christine Lagarde i-a spus Annette Weisbach de la CNBC: „Ne referim la o maniera oportuna, suficient de lunga. Dar, in acelasi timp, spun ca vom fi dependenti de date. In acest moment al nostru lupta impotriva inflatiei si, dupa 10 cresteri succesive, acum nu este momentul pentru orientare anticipata.”
Lagarde a spus ca subiectul reducerilor de rate nu a fost discutat de Consiliul guvernatorilor.
„Chiar si a avea o discutie despre o taietura este total, total prematur. Pentru moment, spunem ca suntem stabili, trebuie sa retinem”, a spus ea.
BCE trebuie sa evalueze date in domenii precum negocierile salariale care nu vor fi publicate pana in 2024, a adaugat ea.
Mai sus pentru mai mult timp
Decizia BCE este in concordanta cu marile banci centrale din intreaga lume, despre care se considera ca au atins deja sau se afla in pragul varfurilor ratelor dobanzilor. Banca Angliei, Banca Nationala Elvetiana si Rezerva Federala a SUA au optat toate pentru a mentine ratele in septembrie.
BCE are nevoie ca politica monetara sa ramana suficient de stricta pentru a-si indeplini previziunile actuale de inflatie de 5,6% anul acesta, 3,2% anul viitor si 2,1% pe „termen mediu”.
Cu toate acestea, banca centrala trebuie, de asemenea, sa ia in calcul o activitate comerciala persistenta slaba si previziunile calde de crestere a zonei euro de 0,7% in 2023 si 1% in 2024, pe masura ce fosta putere a UE Germania stagneaza.
Lagarde a confirmat ca evalueaza si volatilitatea pe piata de obligatiuni, unde randamentele au crescut brusc, reflectand o vanzare globala.
Marcus Brookes, director de investitii la Quilter Investors, a declarat ca riscurile la adresa inflatiei au ramas in cresterea salariilor si in cresterea preturilor la energie ca urmare a incertitudinii din Orientul Mijlociu.
„In viitor, ca si alte banci centrale, se va spune ca piata trebuie sa se astepte la rate ale dobanzilor mai mari pentru mai mult timp, usa fiind lasata deschisa daca vom vedea din nou o crestere a inflatiei”, a spus Brookes intr-o nota trimisa prin e-mail.
„Cu toate acestea, avand in vedere economia stagnanta si faptul ca alte banci centrale au intrat intr-un model de detinere, ar trebui sa se intample ceva foarte neasteptat pentru ca ratele sa fie crescute din nou. Presiunea se va muta rapid catre reducerea ratelor, avand in vedere lipsa cresterii economice”.
