Infectiile urinare la gravide

In mod fiziologic, in sarcina, functia urinara este suprasolicitata si cresc eliminarile hidroelectrolitice. In primul rand, datorita uterului gravid, rinichii se ascensioneaza si sub influenta hormonala se maresc in volum, iar concomitetnt are loc si o dilatatie a cailor urinare, cu scaderea peristaltismului (miscarilor) normale ale acestora.

Astfel, fluxul renal creste cu 40% si diureza (eliminarea de urina) poate ajunge la 2000 ml.

Majoritatea gravidelor au manifestari urinare date initial de cresterea progesteronului si ulterior de marimea uterului care apasa pe vezica. Aceste manifestari sunt: polakiurie (adica gravida urineaza mai des si mai putin), nicturie (urineaza des noaptea) si in trimestrul trei poate sa apara si incontinenta urinara (mici scapari de urina in timpul eforturilor fizice, tusitului puternic, etc.). Toate acestea de mai sus sunt normale, insa greu de diferentiat de infectile urinare propriu-zise si de aceea efectuarea unui sumar de urina, obligatoriu odata pe luna, poate exclude aparitia patologiei urinare.

A. Bacteriuria asimptomatica definita ca prezenta de 100 000 microbi/ml urina, la doua determinari succesive, fara simptomatologie clinica, apare la aproximativ 5-10 % din gravide. Cel mai frecvent este data de E. Coli, dar poate fi si Klebsiella, Proteus, Streptococul, etc.

Importanta depistarii acestei bacteriurii la uroculturi de rutina este destul de mare deoarece bacteriuria asimptomatica poate fi cauza unor infectii urinare ulterioare, a hipertensiunii arteriale, a avortului spontan sau a nasterii premature.

Medicul de familiei, in functie de sensibilitatea microbului la antibiotice, va alege tratamentul permis in sarcina. De prima intentie poate fi ampicilina sau amoxicilina, cefalosporine (ex: zinnat) si sunt interzise sulfamidele (ex.biseptol) si qinolonele (ex. ciprofloxacinul). Ca tratament adjuvant se folosesc ceaiurile diuretice din cozi de cirese, coada soricelului, extractul de merisor, etc.

La 10-14 zile de la incheierea tratamentului se efectueaza o urocultura de control.

B. Cistita este caracterizata de disurie (adica dureri la urinare) aparuta mai ales la sfarsitul mictiunii, nevoie frecventa de a urina, insotita de urocultura pozitiva. Cistita trebuie tratata prompt, cu un antibiotic adecvat si antispastice (gen No-spa) deorece netratata, poate duce la ascensionarea microbilor catre uretere si rinichi. De asemenea, urocultura de control dupa incheierea tratamentului cu antibiotice este obligatorie!

C. Pielonefrita acuta este una dintre cele mai frecvente complicatii medicale ale sarcinii. Ea complica sarcina in ultimul trimestru si lauzia (perioada de dupa nastere) la 2% dintre gravide, si apare cel mai frecvent in urma cistitelor tratate necorespunzator.

Daca sunteti gravida si aveti urmatoarele simptome e obligatoriu sa va prezentati de urgenta la medic: simptome urinare (disurie, mictiuni frecvente, polakiurie) impreuna cu instalare brusca a febrei cu frison, durere chinuitoare intr-una sau ambele regiuni lombare, greata, varsaturi, lipsa poftei de mancare sau chiar semne de nastere iminenta. Aceasta afectiune poate avea repercursiuni atat asupra mamei cat si a fatului (risc de avort, suferinta fetala cronica sau nastere prematura) asa ca este indicata internarea pacientei.

Tratamentul se face cu antibiotice. Se combate durerea si inflamatia (paracetamol, no-spa).

Daca sunteti gravida si ati avut un episod de infectie urinara aveti obligatia:

a. sa efectuati sumar de urina si urocultura lunar;

b. sa respectati intocmai regimul igienodietetic recomandat de medic, precum si tratamentul eventualelor bacteriurii asimptomatice ulterioare;

c. la 3 luni de la nastere sa va efectuati un examen urografic si ecografic pentru depistarea unei patologii congenitale sau castigata, necunoscuta dvs. pana in prezent si care apare in 20% din cazurile de infectii urinare in timpul sarcinii.