Traficul din Sibiu toarce tot mai mult sub exclamaţia „infernalului”. Între şirurile tot mai lungi de maşini, circulă „galbenele” Tursibului, societatea de transport local. Care, săptămâna trecută, şi-a mărit parcul auto cu alte şapte autobuze, din cele 35 care vor veni acest an. Adrian Popa, directorul Turisb, dă asigurări că din vară va fi mai bine. Cât şi cum, în interviul următor.
Reporter: De ce galben?
Adrian Popa: Pentru că este specific culorii Turisb. Tot ce va mai fi achiziţionat va fi de culoare galbenă.
Rep.: Când aţi fost ultima oară cu autobuzul?
A.P.: Săptămâna trecută. Cam o dată pe lună merg. Acum am avut o perioadă foarte strânsă, dar merg des să fiu acolo, în mijlocul oamenilor. Sunt un cetăţean care călătoreşte alături de ceilalţi.
Rep.: De ce să aleg Tursibul şi nu un taxi?
A.P.: Pentru că este mult mai stresant şi vrem să facem să fie mai lejer să se circule cu mijloace de transport public. Sunt mai ieftine şi vor satisface în proporţie mărită necesarul Sibiului. Circulaţia cu mijloacele de transport în comun este asigurată, cel care călătoreşte cu bilet are asigurarea făcută şi selecţia făcută personalului nostru ne duce la o mai mare siguranţă în circulaţie. Cu toate acestea, nu întotdeauna călătorii, cam 70.000 în fiecare zi, sunt mulţumiţi de noi. Acest lucru depinde şi de comunicarea pe care o facem cu ei. Trebuie să avem răbdare. Comunicarea trebuie îmbunătăţită.
Rep.: Când îmi voi putea regla ceasul duă mersul autobuzelor Turisb?
A.P.: Din spusele mele, aproximativ 70 la sută din circulaţie se face după cursul ceasului. Circulaţia în Sibiu este atât de greoaie la anumite ore, încât orarul de circulaţie este dat peste cap. Dar cunosc oameni care se orientează şi după autobuzele de pe unele trasee. Deci sunt astfel de situaţii.
Criza centurii ocolitoare
Rep.: E nebunie în trafic. Cât de mult vă afectează activitatea?
A.P.: Se creează o nesiguranţă a cetăţeanului. Să traversezi Sibiul de la est la vest sau invers este o problemă foarte grea. Angajaţii de la Continental ştiu asta, iar pentru ei am trimis două autobuze la orele 15.10, fiind ore de vârf. Au ajuns abia la orele 16. Au creat mari nemulţumiri în zonele respective. Afectează atât ca imagine a societăţii, cât şi a municipalităţii.
Rep.: Centura ocolitoare?
A.P.: Ar rezolva foarte multe lucruri. Dar, în lipsa acesteia, încercăm să deviem prin zona drumului Rusciorilor. Drumul Hoţilor. Pe acolo să se iasă undeva la Banca Carpatica, unde vor intra în circulaţie dirijaţi de semaforul electric. Aceasta ar fi o variantă, una dintre cele pe care le vom discuta în cadrul Primăriei, în ceea ce priveşte cirulaţia, pentru a lua măsuri. Ceea ce se va mai discuta în cadrul Primăriei este a doua variantă de transfer, prin spatele Ambientului. Acolo mai este aproximativ un kilometru de carosabil care ar mai trebui făcut şi ar mai îndulci puţin circulaţia din zonă. Trebuie să găsim unele soluţii, pentru că dacă stăm şi aşteptăm centura ne batem joc de sibieni. Trebuie să găsim altceva. Dacă cinci la sută din probleme sunt rezolvate, oraşul este în câştig. Ducem 70.000 de oameni în fiecare zi.
Rep.: Mai sunt zone în care Tursibul îşi va mai extinde traseele?
A.P.: Încercăm să facem acest lucru. Zona Gării – Turnişor, dar şi acolo sunt nişte probleme legate de amenajări de drumuri, de circulaţie. În spatele gării din Turnişor, spre Drumul Hoţilor, există o parte de drum neasfaltată. Care, dacă s-ar asfalta, 10 la sută din circulaţia din Zona Vest înspre oraş s-ar transfera pe acolo. Toate aceste căi de comunicaţie sunt venele oraşului. Ele îşi caută drum, dar trebuie să aibă un minim de comoditate în a fi exploatate.
Rep.: Pe viitor, se va mai reduce durata de aşteptare?
A.P.: Acum, că vor mai veni noi autobuze, această reţea se va mai extinde şi, mai ales, se va micşora durata între curse. Dacă acum suntem la 20 de minute, pe unele trasee vom ajunge la opt minute, pe altele la 12 minute. Pe zonele foarte circulate, cum sunt cele din Vasile Aron şi Hipodrom spre centru să ajungem la un nivel de opt – zece minute. Orice aglomeraţie într-un autobuz ne creează în primul rând nouă probleme.
Rep.: Uzură la maşini?
A.P.: Uzură la maşini, nervi, stres pentru şoferi, pentru că şi şoferul altfel se simte când în loc de 50 are 100 de călători în spatele lui. Toată lumea dă exemplul Clujului. Dar şi acolo există o zonă centrală unde frecvenţa este mare. Cu cât te depărtezi de centru vezi că şi acolo se lucrează pe criterii de eficienţă, de economicitate. Pentru că, până la urmă, trebuie să luăm în calcul faptul că toată lumea merge cu un leu biletul.
Când vor creşte preţurile
Rep.: Se va pune curând problema modificării preţului?
A.P.: În momentul în care vom asigura alte condiţii, mărim preţul. În condiţiile de acum, nu vom mări preţul biletelor. Şi acest lucru l-am discutat şi cu oameni – „domnule, măriţi preţul, dar faceţi ceva”. Întâi trebuie să facem şi apoi să mărim preţul. Este un respect pe care îl datorăm cetăţeanului.
Rep.: Când veţi ajunge la numărul satisfăcător de autobuze?
A.P.: Din vară eu spun că va funcţiona mult mai bine transportul în municipiul Sibiu.
Rep.: Se pune problema extinderii zonelor de interes ale sibienilor – complexul comercial de la Şelimbăr, ştrandul în apropierea Răşianariului.
A.P.: Cu ştrandul nu este nici un fel de problemă, cu Răşinariul nu este nici o problemă, aducem foarte mulţi navetişti din Răşinari şi Poplaca. Lucrăm şi pe linia de tramvai. Înspre Şelimbăr ne extindem, dar acolo au fost contractate unele mijloace de transport şi nu sunt probleme.
Rep.: Care este bugetul de investiţii pe acest an?
A.P.: Este de cinci milioane de euro.
Rep.: Va deveni Tursibul şi un producător de venituri la buget sau rămâne în zona serviciilor sociale?
A.P.: Trebuie să ne orientăm spre latura socială. Este imperios necesar. Este un serviciu social, până la urmă. Şi atunci facem acest mixaj – cât poate Primăria şi cât putem noi. Se pot vedea şi economiile şi metodele găsite de a economisi. Ne-am făcut şi o strategie pe 2007 – 2008 unde sunt prevăzute unele schimbări de structură calitativă a transportului. Trebuie să punem la dispoziţia călătorilor instrumentele prin care să vadă în câte minute o să vină autobuzul.
Rep.: O să fie de afişaj electronic în staţii?
A.P.: Acum lucrăm la acest sistem. Încercăm, avem nişte programe de la UE, speciale, care vor avea efect în 2008. Orice lucru de acest gen nu se poate face de pe o zi pe alta.
Rep.: Cum răspund cei 70.000 de sibieni care folosesc zilnic Tursibul? Au o educaţie civică mai ridicată?
A.P.: Acum, noi găsim şi metode de constrângere, care nu ne fac plăcere şi creează o stare de tensiune între Tursib şi călătorii care nu sunt certaţi cu plata leului sau a abonamentului. De multe ori este o încrâncenare, dar care cred că se va rezolva. Ceea ce vreau să aduc în atenţie este site-ul nostru, unde ni se mai dau şi sugestii. La cele pertinente răspundem. Şi aş vrea să vă spun că tot ceea ce apare pe site, a doua zi este pe biroul directorului. Poate unele răspunsuri nu pot fi date imediat, poate nu toate propunerile sunt chiar cele mai adecvate, dar tot ce intră acolo ajunge pe masa directorului.
Troleibuze şi blatişti
Rep.: Care a fost cea mai interesantă sugestie?
A.P.: Au fost multe năstruşnice. Dar au fost şi unele pertinente care s-au rezolvat imediat. Deci sunt anumiţi călători care simt pulsul şi spun că dacă un anumit autobuz la o anumită oră va fi dublat se va rezolva problema. Ceea ce am şi făcut. Ca o dorinţă a întregului personal, vrem să ne remobilăm cu conducători auto din unitate. Avem o serie de mecanici, de electricieni, de ingineri, care nu au categoria D. Şi atunci am venit cu ideea să facă şi ei nişte curse. Cum ar fi de la 5 la 7, înainte să intre fiecare în regimul lui normal. Şi bineînţeles, această activitate va fi remunerată, deoarece plecăm pe ideea că angajaţii noştri trebuie să câştige mai bine. Dar, pe muncă. Avem contracte cu nişte şcoli de şoferi, iar zece persoane vor intra la cursuri de conducere. Eu din probleme de sănătate nu pot, dar domnul director tehnic, azi dimineaţă (vineri dimineaţa – n.r.), a făcut prima cursă cu un autobuz. Trebuie să facem orice să servim clienţii.
Rep.: Autobuze noi aţi adus. O să vină şi troleibuze?
A.P.: Deocamdată, nu. Până în 2010 aceste autobuze care au venit, şi vor fi 35 în total, reprezintă un efort financiar pe care trebuie să începem să îl compensăm. Apoi vedem cu va evolua problema troleibuzului. Trebuie să avem în vedere că în cazul unui troleibuz costurile sunt mult mai mari decât în cazul unui autobuz.
Rep.: De ce?
A.P.: Întreţinerea e mai scumpă. Firul costă mult, reparaţia firului, sunt o serie de aspecte care ne deranjează deocamdată. În afară de asta, troleibuzul este un echipament scump. Preţul unui troleibuz este dublu faţă de cel al unui autobuz. Dar durata lui de viaţă este mult mai mare.
Rep.: Şi e şi mai ecologic…
A.P.: Acum şi acest lucru are două aspecte. Este mai ecologic aici, dar acolo unde se produce curentul electric nu mai este ecologic. Dar deocamdată este vorba de a stabiliza troleibuzul pe lângă autobuz ca mijloc de transport principal în municipiul Sibiu.
Rep.: Va creşte şi numărul de călători?
A.P.: Eu voi fi încântat şi va creşte cu siguranţă. Vom ajunge la 100.000 când vor intra în circuit toate cele 35 de noi autobuze. Şi sper că pe sfârşitul lui 2008 vom ajunge aici. Din programele noastre de circulaţie, în 2010 trebuie să transportăm cam 100.000 de călători pe zi.
Rep.: Blatiştii?
A.P.: Sunt trasee unde sunt mai indisciplinaţi călătorii, dar încercăm să îi aducem la linia normală.
Rep.: Să ghicesc: este vorba de Guşteriţa?
A.P.: Exact. Acum suntem pe o campanie în această zonă. Ne-au spus oamenii de acolo să facem ceva. Avem o colaborare foarte bună cu Poliţia Comunitară, Jandarmeria, o firmă privată. Dar sperăm să nu ajungem prea departe şi să intre şi cei din zona Guşteriţa într-o normalitate.
„Avem psiholog angajat care face şedinţe cu şoferii noştri legate de stresul în trafic. Şi care psiholog circulă cu autobuzul şi vede zonele unde sunt greutăţi. Pentru că, uneori, şoferul, stresat, nici nu îşi dă seama unde are dificultăţi. Şi pe această idee am şi refăcut nişte trasee, cum ar fi cel care ieşea de pe Banatului în jos”, Adrian Popa
„Ne regândim la schimbarea unor trasee şi de troleibuz şi la remodelarea circuitului troleiobuzelor. Sunt unele zone unde se circulă greu, intersecţii dificile, pe lângă faptul că îi pui pe şoferi în situaţia de a coborî şi de a face diferite modificări. Iar circulaţia pe Calea Dumbrăvii, unde se întâmplă astfel de lucruri, este îngreunată. O să rezolvăm şi aceste probleme. Tot timpul vom fi lângă călători”, Adrian Popa
