Presedintele Joe Biden se pregateste sa declare saptamana aceasta masacrul unui milion sau mai multi armeni sub Imperiul Otoman ,,genocid”, riscand o posibila fractura cu Turcia, dar indeplinind angajamentul campaniei de a folosi in cele din urma cuvantul ca presedinte pentru a descrie uciderile in masa dupa o serie de predecesori ai sai s-au oprit scurt.
Doi oameni familiarizati cu decizia au declarat ca presedintele ar trebui sa faca declaratia ca parte a unei declaratii oficiale in ziua comemorarii, care cade sambata. Ambii au spus ca este posibil sa se razgandeasca inainte si sa emita o declaratie care sa recunoasca doar evenimentul, fara a-l descrie drept genocid.
Oficialii americani au trimis semnale si aliatilor din afara administratiei care au cerut o declaratie oficiala conform careia presedintele va recunoaste genocidul, a spus o a treia persoana familiarizata cu aceasta chestiune.
Guvernul Turciei inregistreaza deseori plangeri atunci cand guvernele straine descriu evenimentul care a inceput in 1915, folosind cuvantul ,,genocid”. Acestia sustin ca era vreme de razboi si ca au existat pierderi de ambele parti si au stabilit numarul de armeni morti la 300.000.
Ambii presedinti Barack Obama si Donald Trump au evitat sa foloseasca cuvantul genocid pentru a evita supararea Ankarei.
Dar Biden a stabilit ca relatiile cu Turcia si presedintele acesteia, Recep Tayyip Erdogan – care oricum s- au deteriorat in ultimii ani – nu ar trebui sa impiedice utilizarea unui termen care sa valideze situatia armenilor cu mai mult de un secol in urma si sa semnaleze un angajament fata de drepturile omului astazi.
Casa Alba a refuzat sa comenteze decizia atunci cand a fost solicitata miercuri. Secretarul de presa Jen Psaki a declarat ca administratia ,,va avea mai multe de spus despre ziua comemorarii sambata”.
Statele Unite si presedintii sai au evitat in mod constant utilizarea ,,genocidului” pentru a descrie atrocitatea. Insa, in calitate de candidat, Biden a spus ca, daca ar fi ales, ,,ma angajez sa sustin o rezolutie care sa recunoasca genocidul armean si va face ca drepturile universale ale omului sa fie o prioritate absoluta pentru administratia mea”.
Dar promisiuni similare au ramas neindeplinite inainte. Cand Obama candida la functia de presedinte, el a declarat intr-o declaratie indelungata ca a impartasit ,,cu armenii americani – dintre care multi sunt descendenti ai supravietuitorului genocidului – un angajament de principiu pentru comemorarea si incheierea genocidului”.
Dar, la fel ca presedintii dinaintea lui, realitatile diplomatiei au intervenit odata ce a preluat functia. In toti cei opt ani de presedintie, Obama a evitat folosirea ,,genocidului” la comemorarea evenimentului din aprilie. Cu Turcia pozitionata ca un partener cheie in lupta impotriva teroristilor ISIS, problema a parut si mai putin placuta.
In 2019, Senatul a adoptat o rezolutie prin care se recunoaste in mod oficial uciderea in masa a armenilor din 1915 pana in 1923 drept genocid. Inainte de trecerea sa, administratia Trump a cerut senatorilor republicani sa blocheze de mai multe ori cererea de consimtamant unanim, pe motiv ca ar putea submina negocierile cu Turcia.
Trump a incercat sa cultive o prietenie cu Erdogan, chiar daca relatiile dintre Washington si Ankara s-au inrautatit in urma achizitiei Turciei a unui sistem de aparare aerian fabricat de Rusia si a presupus abuzuri ale drepturilor omului de catre fortele sprijinite de turci in Siria.
Biden nu a vorbit cu Erdogan de la preluarea mandatului, desi se asteapta ca liderul turc sa participe la un summit climatic format din 40 de lideri mondiali pe care Biden il convoaca joi si vineri.
