Cele mai frecvente tulburari psihice in secolul 21

Sursa foto: https://www.freepik.com

Tulburarile psihice afecteaza modul in care gandim, simtim si ne comportam si ne pot impiedica sa traim o viata normala.[4] Doua dintre cele mai frecvente astfel de tulburari sunt anxietatea si depresia[5], iar in acest articol iti vom spune cum le recunosti si cum pot fi ele tratate. 

Tulburarile de anxietate 

Anxietatea ocazionala este o parte normala a vietii. Stresul si problemele cotidiene ne pot face sa ne simtim speriati, ingrijorati, tensionati. Cand aceasta stare nu dispare, ci dimpotriva, continua sa se inrautateasca, fara a exista un motiv anume, deja se poate vorbi de o tulburare de anxietate.   

Printre semnele si simptomele anxietatii se numara: 

  • Senzatia de nervozitate, agitatie sau incordare; 

  • Senzatia de pericol iminent, panica;

  • Palpitatii; 

  • Hiperventilatie (accelerarea respirației); 

  • Transpirație; 

  • Tremur; 

  • Senzatia de slabiciune sau oboseala; 

  • Probleme de concentrare; 

  • Tulburari de somn; 

  • Probleme gastrointestinale; 

  • Ingrijorare excesiva.[2]

Exista mai multe tipuri de anxietate, inclusiv: 

  • Anxietatea generalizata – presupune, de obicei, o stare persistenta de anxietate sau groaza, care poate interfera cu viata de zi cu zi; acest comportament poate persista luni, chiar si ani. 

  • Tulburarea de panica – persoanele care sufera de aceasta tulburare au atacuri de panica (episoade scurte de frica intensa, disconfort si senzatia de pierdere a controlului, fara a exista un motiv anume) frecvente si neasteptate.

  • Anxietatea sociala – este teama intensa si persistenta de a fi urmarit si judecat de alte persoane. 

  • Fobiile – sunt descrise ca stari de frica intensa ori aversiune fata de anumite obiecte sau situatii. 

  • Anxietatea de separare – desi este o tulburare asociata cel mai adesea cu copiii, si adultii pot suferi de aceasta frica de a fi separati de persoanele de care sunt atasati. 

Tratamentul anxietatii poate include psihoterapie, medicamente sau o combinatie a celor doua. Numai un specialist iti poate spune care dintre aceste variante reprezinta solutia potrivita pentru tine.[1]

Depresia

Depresia este una dintre cele mai intalnite tulburari psihice. De fapt, se estimeaza ca la nivel global circa 5% dintre adulti sufera de aceasta boala.[6] Simptomele sale sunt severe si iti afecteaza viata de zi cu zi, inclusiv modul in care gestionezi activitati precum dormitul sau mancatul. Persoanele care sufera de depresie pot avea simptome precum: 

  • Stare tristete persistenta; 

  • Senzatia de deznadejde, pesimism; 

  • Iritabilitate; 

  • Sentimente de vinovatie, inutilitate sau neputinta; 

  • Pierderea interesului pentru activitati care obisnuiau sa le faca placere; 

  • Lipsa energiei; 

  • Probleme de concentrare; 

  • Modificari ale apetitului; 

  • Dureri de cap; 

  • Probleme digestive; 

  • Ganduri suicidare. 

Daca ai avut simptome precum cele mentionate mai sus timp de cel putin 2 saptamani, aproape in fiecare zi si in cea mai mare parte a zilei, este posibil sa suferi de depresie. Atentie insa: severitatea si frecventa simptomelor pot varia de la o persoana la alta.

Ca si in cazul anxietatii, exista mai multe tipuri de depresie:

  • Tulburarea depresivă persistentă (distimia) – este definita ca o stare depresiva care persista timp de cel putin 2 ani, timp in care persoana afectata poate avea episoade de depresie severa alternate cu perioade de simptome mai putin severe. 

  • Depresia postpartum – acea stare de tristete accentuata, anxietate si oboseala extrema ce apare dupa nastere si persista un timp indelungat. 

  • Depresia psihotica – apare atunci cand o persoana sufera de o depresie severa si de o anumita forma de psihoza. 

  • Depresia sezoniera – simptomele apar in fiecare an, intr-un anumit anotimp.

Tulburarile depresive se poate trata cu ajutorul psihoterapiei si al medicamentelor. Cu cat mai repede se incepe tratamentul, cu atat mai eficient va fi.[3]  

Exista mai multe tipuri de tulburari psihice, anxietatea si depresia fiind doar doua dintre acestea. Multe dintre ele pot fi insa tratate, asa ca nu ezita sa apelezi la ajutor specializat oricand ai nevoie. Sanatatea ta mintala este la fel de importanta ca si cea fizica. 

Surse de referinta: 

  1. “Anxiety Disorders.” National Institute of Mental Health (NIMH), 2022, www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders. Accessed 30 May 2022.

  2. “Anxiety Disorders – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anxiety/symptoms-causes/syc-20350961#:~:text=Anxiety%20disorder%20due%20to%20a,%E2%80%94%20even%20ordinary%2C%20routine%20issues.. Accessed 30 May 2022.

  3. “Depression.” National Institute of Mental Health (NIMH), 2018, www.nimh.nih.gov/health/topics/depression#part_2256. Accessed 30 May 2022.

  4. “Mental Disorders.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2020, medlineplus.gov/mentaldisorders.html. Accessed 30 May 2022.

  5. “Sănătate Mintală – Institutul Național de Sănătate Publică.” Insp.gov.ro, 2022, insp.gov.ro/centrul-national-de-evaluare-si-promovare-a-starii-de-sanatate-cnepss/starea-de-sanatate/boli-netransmisibile/sanatate-mintala/#. Accessed 30 May 2022.

  6. “Depression.” Who.int, World Health Organization: WHO, 13 Sept. 2021, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression. Accessed 30 May 2022.