Festivalul Enescu va gazdui lansarea cartii Le temprament cumnique de Filip-Lucian Iorga

Festivalul International George Enescu gazduieste, vineri, 20 septembrie 2013, incepand cu ora 19.00, la standul Editurii Humanitas din Foaierul Ateneului Roman, o intalnire cu muzicianul Jordi Savall si cu istoricul Neagu Djuvara, cu ocazia lansarii volumului Le temperament oecumenique de Filip-Lucian Iorga (convorbiri cu Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Eric Mension-Rigau si Jordi Savall).

Evenimentul ii va avea ca invitati pe Jordi Savall, Neagu Djuvara, Zoe Petre si Filip-Lucian Iorga.Le temperament oecumenique este o carte in care cinci istorici si un muzician pasionat de istorie ne impartasesc gandurile lor despre ecumenism, despre radacini si memorie, despre identitatea si evolutia Europei, despre moarte si destin, despre importanta educatiei, locul religiei in lumea contemporana, sensul istoriei, obiectivitate si empatie, despre temeri si bucuria de a trai, despre democratie si extremisme, despre evolutiile demografice si incalzirea globala. O carte care nu-si propune sa ofere retete, ci sa indemne la reflectie.

Filip-Lucian Iorga sta de vorba cu personalitati din lumea culturala romaneasca si europeana care apartin celor trei mari confesiuni crestine (ortodocsi, catolici si protestanti). Prin participantii la dialoguri sunt reprezentate trei generatii si doua spatii, Occidentul si Orientul european, sunt asezate impreuna arta si istoria, in incercarea de a reflecta, dincolo de clisee, asupra unora dintre cele mai complicate probleme cu care se confrunta omul contemporan.

Volumul este dedicat memoriei sopranei Montserrat Figueras (1942-2011), sotia lui Jordi Savall si amintirii istoricului francez Pierre Chaunu (1923-2009) si a aparut in Franta, la Editions Baudelaire, cu sprijinul Fundatiei Culturale Erbiceanu.Jordi Savall s-a nascut la Igualada, in Spania, la 1 august 1941. Este un muzician catalan spaniol, violist, dirijor, compozitor si profesor. A studiat violoncelul la Conservatorul din Barcelona si s-a specializat apoi in viola da gamba. Repertoriul sau vast se intinde de la muzica medievala la muzica secolului al XIX-lea, dar specialitatea sa este muzica renascentista si baroca. Este una dintre cele mai importante personalitati care se dedica de cateva decenii redescoperirii si revalorizarii muzicii vechi. Este fondator si dirijor al ansamblurilor Hesperion XXI, Le Concert des Nations si La Capella Reial de Catalunya. A fondat, de asemenea, casa de discuri Alia Vox. Are o intensa activitate concertistica (cca. 150 de concerte pe an) si publica aprox. 6 inregistrari in fiecare an. Prin muzica sa, pledeaza pentru dialogul intre culturi si religii. Este Artist pentru pace al UNESCO si a primit numeroase distinctii, printre care Premiul G. Fr. Handel din Halle (2009), Premiul Grammy (2011), Premiul Leonie Sonning (2012).

Jordi Savall a inregistrat mai bine de 170 de discuri, de-a lungul carierei sale. Printre acestea: muzica originala a filmului Tous les matins du monde (Premiul Cesar pentru cea mai buna coloana sonora); Monteverdi, L’Orfeo / Favola in musica (DVD); Joan Cabanilles – Batalles, Tientos e Passacalles; La Folia; Jean-Baptiste Lully: L’Orchestre du Roi Soleil; Diaspora Sefardi: Romances & Musica Instrumental; Carlos V. Mille Regretz: La Cancion del Emperador; Alfons V El Magnanim: El Cancionero de Montecassino; J. S. Bach: Die Kunst der Fuge; L’Orchestre de Louis XIII; Le Parnasse de la Viole: Pieces de viole par Marin Marais et Monsieur de Sainte-Colombe le fils; Entremeses del Siglo de Oro; Villancicos y Danzas criollas; Isabel I, Reina de Castilla; Harmonie Universelle; Les Grandes Eaux Musicales de Versailles; Don Quijote de la Mancha. Romances y Musicas (CD-carte); Orient-Occident; Christophorus Columbus: Paraisos Perdidos (CD-carte); Ludi Musici; Francisco Javier – La Ruta de Oriente (CD-carte); Jerusalem – La ville des deux Paix: La Paix celeste et la Paix terrestre (CD-carte); The Celtic Viol, 2 volume; Istanbul – Dimitrie Cantemir, « Le Livre de la Science de la Musique » et les traditions musicales Sepharades et Armeniennes; Le Royaume oublie – La Croisade contre les Albigeois. La tragedie Cathare (CD-carte); El Nuevo Mundo – Folias Criollas; Le Concert Spirituel au temps de Louis XV; Dinastia Borgia – Chiesa e potere nel Rinascimento (CD-carte); Marin Marais – Pieces de Viole des Cinq Livres; Erasmus van Rotterdam. Eloge de la Folie (CD-carte). In ultimii ani, Jordi Savall a promovat in lume muzica lui Dimitrie Cantemir, iar anul acesta a publicat CD-ul Esprit des Balkans, care cuprinde si muzica traditionala romaneasca.

Neagu Djuvara s-a nascut in Bucuresti, la 18 august 1916. A studiat in Franta, este licentiat in Litere la Sorbona (Istorie, 1937) si doctor in drept (Paris, 1940). In mai 1972 si-a obtinut doctoratul de Stat la Sorbona, cu o teza de filozofia istoriei, coordonata de Raymond Aron. Dupa ce a luptat in cel de-al Doilea Razboi Mondial (1941) si dupa ce a fost ranit in apropierea Odessei, a intrat ca diplomat la ministerul roman al Afacerilor Straine (mai 1943). A fost trimis, chiar in dimineata zilei de 23 august 1944, pe post de curier diplomatic, la Stockholm, unde fusese numit secretar de legatie. Dupa preluarea puterii in Romania de catre comunisti, a trait in exil la Paris, unde a activat in mai multe organizatii ale exilului romanesc si a coordonat actiuni anticomuniste, in colaborare cu serviciile secrete american si francez. Din 1961 pana in 1984 a fost consilier diplomatic si juridic al ministerului de Externe al Republicii Niger din Africa subsahariana. In 1990 a revenit in Romania si este astazi una dintre vocile cele mai respectate ale societatii romanesti.

Dintre lucrarile lui Neagu Djuvara, mentionam: Civilisations et lois historiques. Essai d’etude comparee des civilisations, Paris, Mouton, 1975 (in limba romana, Civilizatii si tipare istorice. Un studiu comparat al civilizatiilor, Ed. Humanitas, 1999), Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautes danubiennes dans la premiere moitie du XIXe siecle, Paris, POF, 1989 (in romana, Intre Orient si Occident. Tarile romane la inceputul epocii moderne, Ed. Humanitas, 1994); Bucarest – Paris – Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d’exil (1948-1990), Paris, L’Harmattan, 2004 (in romana, Amintiri din pribegie, Ed. Humanitas, ajunsa in 2012 la cea de-a zecea editie); O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri, Ed. Humanitas, 1999; Insemnarile lui Gheorghe Milescu, Ed. Humanitas, 2004; Exista istorie adevarata?, Ed. Humanitas, 2004; Thocomerius – Negru-Voda. Un voivod de origine cumana la inceputurile Tarii Romanesti, Ed. Humanitas, 2007; Ce au fost „boierii mari” in Tara Romaneasca? Saga Gradistenilor (secolele XVI-XX), Ed. Humanitas, 2010.

Jean Delumeau s-a nascut la 18 iunie 1923, la Nantes. Istoric francez, membru al Institut de France, profesor onorific la College de France, specialist in istoria crestinismului (Reforma si Contrareforma), in istoria moderna a Europei (in special epoca Renasterii), in istoria Italiei si a Bretaniei, in antropologia culturala. Dintre lucrarile lui Jean Delumeau, mentionam: L’Alun de Rome, XVe-XIXe siecles; La Civilisation de la Renaissance (Marele Premiu Gobert al Academiei Franceze; in limba romana, Civilizatia Renasterii, 2 vol., Ed. Meridiane, 1995); Le Christianisme va-t-il mourir? (Marele Premiu al Scriitorilor Catolici); La Peur en Occident (XIVe-XVIIIe siecles): Une cite assiegee (in romana, Frica in Occident, secolele XIV-XVIII. O cetate asediata, 2 vol., Ed. Meridiane, 1986); Le Peche et la peur. La culpabilisation en Occident, XIIIe-XVIIIe siecles (in romana, Pacatul si frica. Culpabilitatea in Occident, secolele XIII-XVIII, 2 vol., Ed. Polirom, 1998); Rassurer et proteger. Le sentiment de securite dans l’Occident d’autrefois (in romana, Linistiti si ocrotiti. Sentimentul de securitate in Occidentul de altadata, 2 vol., Ed. Polirom, 2004-2005); L’Aveu et le pardon. Les difficultes de la confession, XIIIe -XVIIIe siecles (in romana, Marturisirea si iertarea. Dificultatile confesiunii, secolele XIII-XVIII, Ed. Polirom, 1998); Une histoire du Paradis. I: Le Jardin des delices (in romana, Gradina desfatarilor. O istorie a Paradisului, Ed. Humanitas, 1997); Une histoire du Paradis. II: Mille ans de bonheur; Une histoire du Paradis. III: Que reste-t-il du Paradis?; Guetter l’aurore. Un christianisme pour demain (in romana, In asteptarea zorilor. Un crestinism pentru maine, Ed. Polirom, 2006). Alte lucrari traduse in limba romana: Religiile lumii (coordonator), Ed. Humanitas, 1996; Patimirea lui Isus. Ceea ce s-a intamplat cu adevarat (impreuna cu Gerard Billon), Ed. Sapientia, 2005; Cea mai frumoasa istorie a fericirii (impreuna cu Andre Comte-Sponville si Arlette Farge), Ed. ART, 2007.

Jacques Le Goff s-a nascut la 1 ianuarie 1924, la Toulon. Este un istoric medievist francez, specialist al istoriei mentalitatilor si sensibilitatilor, al istoriei intelectuale din Evul Mediu, al istoriei institutiilor, religiozitatii, imaginarului politic, civilizatiei materiale. Din 1972 a fost presedintele celei de-a VI-a sectiuni a Ecole Pratique des Hautes Etudes, pe care a transformat-o, in 1975, intr-o institutie de sine statatoare, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (EHESS). Dintre lucrarile lui Jacques Le Goff, mentionam: Les Intellectuels au Moyen Age (in limba romana, Intelectualii in Evul Mediu, Ed. Meridiane, 1994); Marchands et banquiers au Moyen Age (in romana, Negustorii si bancherii in Evul Mediu, Ed. Meridiane, 1994); Pour un autre Moyen Age. Temps, travail et culture en Occident (in romana, Pentru un alt ev mediu. Valori umaniste in cultura si civilizatia evului mediu, 2 vol., Ed. Meridiane, 1986); La Naissance du Purgatoire (in romana, Nasterea Pugatoriului, 2 vol., Ed. Meridiane, 1995); La Nouvelle Histoire (impreuna cu Jacques Revel); L’Imaginaire medieval (in romana, Imaginarul medieval, Ed. Meridiane, 1991); Faire de l’histoire (coordonator, impreuna cu Pierre Nora), 3 volume; L’Homme medieval (coordonator; in romana, Omul medieval, Ed. Polirom, 2000); Histoire et memoire; La Civilisation de l’Occident medieval (in romana, Civilizatia Occidentului medieval, Ed. Stiintifica, 1970); A la recherche du temps sacre. Jacques de Voragine et la Legende doree. Alte lucrari traduse in limba romana: Sfantul Francisc din Assisi, Ed. Polirom, 2000; Dictionar tematic al Evului Mediu occidental (coordonator), Ed. Polirom, 2002; Evul Mediu si nasterea Europei, Ed. Polirom, 2005; Eroi si minuni ale Evului Mediu, Ed. Cartier, 2010; Evul Mediu pe intelesul copiilor, Ed. Cartier; Europa explicata tinerilor, Ed. Cartier.

Emmanuel Le Roy Ladurie s-a nascut la 19 iulie 1929, la Moutiers-en-Cinglais (in Calvados). Este un istoric modernist francez, membru al Institut de France si profesor emerit la College de France. A fost unul dintre discipolii lui Fernand Braudel si ai lui Ernest Labrousse si unul dintre animatorii majori ai Scolii de la Annales. In anii 1970, a fost una dintre figurile emblematice ale Noii Istorii. Dintre lucrarile lui Emmanuel Le Roy Ladurie, mentionam: Histoire du Climat depuis l’An Mil; Le Territoire de l’historien, 2 volume; Montaillou, village occitan de 1294 a 1324 (in limba romana, Montaillou, sat occitan, de la 1294 pana la 1324, Ed. Meridiane, 1992); Histoire economique et sociale de la France. I. De 1450 a 1660. II. Paysannerie et croissance; Le Carnaval de Romans: de la Chandeleur au Mercredi des cendres (1579–1580); L’Etat royal: de Louis XI a Henri IV, 1460-1610; L’Ancien Regime: de Louis XIII a Louis XV, 1610-1770, 2 volume; Le Siecle des Platter, 1499-1628, t. I, Le mendiant et le professeur, t. II, Le voyage de Thomas Platter, t. III, L’Europe de Thomas Platter; Saint-Simon ou le systeme de la Cour; Histoire du Languedoc.

Eric Mension-Rigau s-a nascut in 1962. Este profesor de istorie contemporana si coordonator de teze la Universitatea Paris IV Sorbona, titular al catedrei de istorie sociala si culturala, membru al Institutului universitar din Franta. A fost unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai marelui istoric Pierre Chaunu. Dintre lucrarile lui Eric Mension-Rigau, mentionam: L’Enfance au chateau. L’education familiale des elites francaises au XXe siecle; Aristocrates et grands bourgeois. Education, traditions, valeurs; Bapteme de Clovis, bapteme de la France. De la religion d’Etat a la laicite d’Etat (impreuna cu Pierre Chaunu); Danse avec l’histoire (convorbiri cu Pierre Chaunu); La Vie des chateaux. Mise en valeur et exploitation des chateaux prives dans la France contemporaine, strategies d’adaptation et de reconversion; Le Donjon et le Clocher. Nobles et cures de campagne de 1850 a nos jours.

Filip-Lucian Iorga s-a nascut la 16 iulie 1982, in Bucuresti. Din 2011 este doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti, cu teza Imaginarul genealogic al familiilor boieresti din Moldova si Tara Romaneasca, in secolul al XIX-lea, pregatita sub coordonarea profesorului Lucian Boia. In 2009-2010 a efectuat un stagiu de cercetare doctorala la Paris, la Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siecle, de pe langa Universitatile Paris I Pantheon-Sorbonne si Paris IV Sorbonne, sub coordonarea profesorului Eric Mension-Rigau. In prezent, este cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, lector al Fundatiei Calea Victoriei si membru al Institutului Roman de Genealogie si Heraldica Sever Zotta. In 2008 a primit Medalia Regele Mihai pentru Loialitate. Carti publicate: Stramosi pe alese. Calatorie in imaginarul genealogic al boierimii romane, Bucuresti, Editura Humanitas, 2013; Breviar pentru pastrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu), Bucuresti, Editura Humanitas, 2005, 2007, 2012; Les Cazaban. Une chronique de famille (impreuna cu Eugen Dimitriu), Bucarest, les Editions Universal Dalsi, 2007; Genocidul comunist in Romania. Vol. IV. Reeducarea prin tortura (impreuna cu Gheorghe Boldur-Latescu), Bucuresti, Editura Albatros, 2003.