Contextul economic al Romaniei

Indicatori economici

Pentru cele mai recente actualizari cu privire la raspunsurile economice cheie din partea guvernelor pentru a aborda impactul economic al pandemiei COVID-19, va rugam sa consultati platforma FMI de urmarire a politicilor Raspunsurile politice la COVID-19.

Datorita crizei financiare din 2009, Romania a suportat o incetinire economica, in special in sectorul auto, care este supus cererii externe. Dificultatile financiare au impins tara sa solicite ajutor financiar de la FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala. Mai recent, economia romaneasca a fost printre cele mai rapide cresteri din UE (4,1% in 2019); cu toate acestea, criza globala provocata de pandemia COVID-19 a provocat o scadere a PIB estimata la 4,8% fata de FMI in 2020, din cauza cererii externe slabe care a incetinit productia si exporturile, precum si cheltuielile mai mici ale consumatorilor. In schimb, investitiile au avut o contributie pozitiva la crestere. Deoarece economia globala ar trebui sa se stabilizeze, PIB-ul se asteapta sa revina cu 4,6% in acest an si cu 3,9% in 2022, desi situatia ramane foarte volatila (FMI).

In ceea ce priveste finantele publice, tara a cunoscut o tendinta de expansiune in ultimii ani, cu un deficit public in medie de peste 4%, in mare parte determinat de cresterea pensiilor. Aceasta va fi consolidata de impactul crizei COVID-19, deficitul estimat la 7% in 2020 (FMI – desi Comisia UE estimeaza ca acesta depaseste 10%). Motivat de o crestere suplimentara a pensiilor de 40% din septembrie 2020, deficitul public general va creste in continuare, ajungand la aproximativ 7,7% din PIB in 2021 si 7,6% in anul urmator. Aceasta politica fiscala expansiva ar trebui sa implice o crestere a raportului datorie-PIB de la 36,8% in 2019 la 44,8% in 2020 si 49,6% in 2021, pana la 54,4% in 2022 (prognoza FMI). Inflatia a incetinit la 2,9% in 2020 (de la 3.

O imbatranire a populatiei, emigratia fortei de munca calificate, evaziune fiscala semnificativa, asistenta medicala insuficienta si o slabire agresiva a pachetului fiscal pot compromite cresterea pe termen lung a Romaniei si stabilitatea economica si sunt principalele vulnerabilitati ale economiei. Cu 31,2% din populatia cu risc de saracie sau excluziune sociala, Romania ramane una dintre cele mai sarace tari din Europa (date de Eurostat). In plus, criza COVID-19 a dus la o crestere a somajului, estimata la 7,9% in 2020. Se estimeaza ca salariile nominale vor creste moderat in urmatorii ani, dupa cativa ani de crestere de doua cifre. In cele din urma, economia informala a tarii ramane semnificativa, iar rata de participare a minoritatilor maghiare si rome, a tinerilor si a femeilor in economie este scazuta.

Principalele sectoare ale industriei

Romania are o forta de munca de 8,8 milioane de locuitori din 19,4 milioane de locuitori, desi acest numar a scazut in ultimul deceniu din cauza migratiei masive a lucratorilor romani catre tarile din Europa de Vest. Agricultura reprezinta aproximativ 4,1% din PIB-ul Romaniei si angajeaza 21% din populatia activa a tarii (Banca Mondiala, 2020). Principalele resurse si productia agricola din Romania sunt cerealele, sfecla de zahar si cartofii. Cu toate acestea, productia ramane foarte scazuta in comparatie cu capacitatea potentiala a tarii (mai mult de o treime din teren este arabil). Aproximativ 25% din tara este acoperita de paduri (in special in jurul Transilvaniei), iar industria exploatarii forestiere se dezvolta foarte repede. Romania are o dependenta energetica limitata datorita rezervelor de carbune, petrol, gaze si uraniu. Conform datelor de la Eurostat, Romania a devenit al saptelea cel mai mare producator agricol din Uniunea Europeana; cu toate acestea, impactul pandemiei COVID-19 a fost puternic, sectorul scazand cu 13,9% in 2020 (Eurostat).

Sectorul industrial contribuie la 28,2% din PIB-ul tarii si angajeaza 30% din populatia activa. Datorita fortei de munca necostisitoare, industria sa este diversificata si competitiva. Din punct de vedere istoric, companiile producatoare si sectorul industrial reprezinta coloana vertebrala a economiei Romaniei. Din acest motiv, investitorii straini directi sunt implicati in industria grea (metalurgie, otel), fabricarea pieselor de vehicule, constructii si constructii, rafinarea petrolului si textile. Conform cifrelor Bancii Mondiale, numai sectorul manufacturier contribuie cu 17% din PIB. Ca o consecinta a crizei induse de COVID-19, in perioada ianuarie-noiembrie 2020 productia industriala totala – care era deja pe o tendinta descendenta in cursul anului 2019 – a scazut cu 10,2%.

Economia Romaniei se concentreaza in principal pe sectorul serviciilor, care reprezinta 58,2% din PIB si angajeaza aproximativ 49% din forta de munca a natiunii. Turismul, in special, a crescut in ultimii ani, atingand un maxim istoric de 13,26 milioane in 2019. Cu toate acestea, in 2020, numarul turistilor cazati in Romania a scazut cu 52,3% ca urmare a restrictiilor globale COVID-19 (INSEE). Sectorul tehnologic a cunoscut, de asemenea, o crestere constanta in ultimii ani, datorita aparitiei unei forte de munca inalt calificate, al carei cost este mai mic decat media europeana. Sectorul ITC din Romania reprezinta aproximativ 6% din PIB (Asociatia Romana a Industriei de Software).