In urma cu un deceniu, Xi Jinping a fost primit la Duisburg, in valea Ruhr din Germania. El a laudat regiunea ca un centru pentru investitiile chineze; a salutat un tren care petrecuse doua saptamani calatorind de la Chongqing, prin Rusia, pana la centura industriala a Europei; si sa bucurat de o interpretare orchestrala de cantece traditionale miniere. Mai recent, o alta sosire chineza in Germania a primit o primire mai inghetata. In februarie, o nava numita BYD Explorer No. 1 a descarcat aproximativ 3.000 de masini electrice produse de BYD, o firma chineza de vehicule electrice (EV). Dupa cum sugereaza si numele navei, este probabil primul dintre multe. O mica surpriza ca a starnit ingrijorari cu privire la viitorul producatorilor de masini sfintiti ai Germaniei.
China produce masini, in timp ce liderii sai distribuie numerar si imprumuturi catre industria de inalta tehnologie in incercarea de a relansa economia moribunda a tarii. Excedentul sau comercial de productie este aproape de un nivel record ca pondere din PIB-ul global si urmeaza sa creasca si mai mult. Drept urmare, liderii europeni se tem de un aflux de bunuri chinezesti avansate si ieftine. Pe 5 martie, Comisia Europeana a decis ca are suficiente dovezi pentru a declara ca China si-a subventionat in mod nedrept producatorii de vehicule electrice, deschizand calea pentru tarife. Ursula von der Leyen, presedintele comisiei, a avertizat China sa nu „cura pana la capat” in domeniul tehnologiei ecologice. Marea Britanie a inceput o ancheta asupra excavatoarelor din tara. Emmanuel Macron, presedintele Frantei, il va gazdui pe domnul Xi in mai. El va transmite, potrivit diplomatilor, „mesaje ferme” privind comertul.
Tari din Brazilia pana in India se deplaseaza pentru a bloca exporturile Chinei. Cu toate acestea, ele reprezinta o amenintare deosebita pentru producatorii europeni, din cauza modelului de crestere al continentului, care a avut de mult timp comertul in centrul sau. Potrivit cercetatorilor FMI, Europa este regiunea din lume cea mai deschisa comertului si investitiilor (vezi graficul 1). In UE, comertul cu bunuri si servicii ajunge la 44% din PIB, aproape de doua ori mai mult decat in America. Ca bloc bazat pe reguli, UE este reticenta sa incalce regulile comerciale prea flagrant prin ridicarea de bariere. La fel si Marea Britanie, care are o istorie de sprijin pentru comertul liber.
Noul soc din China vine intr-un moment groaznic pentru industria europeana. Inca se confrunta cu un soc energetic cauzat de invazia Ucrainei de catre Rusia, care a inceput exact in momentul in care liderii nationali incercau sa accelereze tranzitia verde. Preturile gazelor – de obicei in jur de 20 EUR (22 USD) pe megawat ora – au crescut la peste 300 EUR in 2022, ducand la cresterea preturilor la electricitate (vezi graficul 2). O revenire post-covid s-a transformat in inflatie si o criza energetica. Banca Centrala Europeana (BCE) a fost nevoita sa majoreze ratele la 4%, lovind cererea intr-o economie deja slabita.
Amploarea fiscala in timpul pandemiei si a crizei energetice a cedat de atunci locul restrangerii. Limitele stricte ale deficitului Germaniei au fortat tara sa reduca in acest an, urmand sa vina mai multe reduceri in 2025. Franta tocmai a anuntat ca deficitul sau in 2023 a fost de 5,5% din PIB, cu mult peste previziuni. A retras deja ceea ce Bruno Le Maire, ministrul sau de finante, numeste o „frana de urgenta”, reducand cheltuielile cu 10 miliarde de euro pentru a readuce politica fiscala pe drumul cel bun.
PIB-ul UE a crescut cu doar 4% in termeni reali din 2019, ceea ce reprezinta aproximativ jumatate din ritmul de care sa bucurat America. In Marea Britanie si Germania, PIB-ul pe persoana a scazut de fapt (a se vedea graficul 3). Previziunile oficiale pentru ue si Marea Britanie prevad o crestere mai mica de 1% in acest an; dincolo de asta, lucrurile sunt incerte. In timp ce productivitatea americana pare sa fi crescut in timpul pandemiei, cea a Europei schiopateaza. BCE, liderii nationali, think-tank-urile si doi fosti premieri italieni, Enrico Letta si Mario Draghi, incearca sa descopere de ce. In acelasi timp, se profileaza o alta amenintare: daca Donald Trump castiga alegerile prezidentiale din America, exportatorii europeni ar putea fi supusi unor tarife la vanzarile catre una dintre cele mai profitabile piete ale lor.
Groaza de soc
Asadar, pe masura ce economia continentului se resimte de socul Rusiei din 2022, cum se va adapta la una noua din China si poate o treime din America? Primul soc din China a venit in 2001, cand tara a intrat in OMC si a beneficiat de bariere comerciale mai scazute, reprezentand o provocare pentru producatorii occidentali. In America, unele regiuni si sectoare au fost puternic lovite. Europa s-a descurcat mai usor, in parte pentru ca socul a coincis cu aderarea tarilor din Europa Centrala si de Est la UE. Dezvoltarea rapida a celor mai noi membri ai UE a sustinut cresterea productivitatii blocului si a creat cererea de bunuri occidentale.
De data asta va fi diferit. Desi China se indreapta catre productia de inalta tehnologie ca raspuns la luptele sale economice, domnul Xi este, de asemenea, dornic sa intarce tara de industria occidentala. El vrea sa-si construiasca liderul tehnologic in sectoare pe care le considera necesare pentru puterea nationala, cum ar fi robotii industriali si echipamentele feroviare. O China mai slaba, care urmareste sa fie mai putin dependenta de inputurile straine, va cumpara mai putine masini, mai putine masini si mai putine echipamente de inalta tehnologie, tocmai genul de marfuri care au ridicat exporturile europene in timpul primului soc din China. Economia Chinei este, de asemenea, mult mai mare decat era la inceputul mileniului. Dupa cum noteaza Adam Wolfe de la Absolute Strategy, o companie de consultanta, cresterea exporturilor Chinei din 2019 – moderata ca pondere din PIB-ul tarii – a fost deja simtita ca un potop in alta parte.
Mai mult, firmele europene se confrunta acum cu concurenta chineza pe piete din ce in ce mai sofisticate, atat in tara, cat si in tari terte. Luati masinile, bijuteria coroanei industriei europene. Sectorul, impreuna cu lantul sau de aprovizionare, angajeaza aproximativ 3 milioane de europeni. Cu toate acestea, marcile chineze reprezinta deja 9% din piata de baterii pure din Europa de Vest, potrivit datelor lui Matthias Schmidt, un consultant auto. Pe tot continentul, noile inmatriculari ale vehiculelor de consum de marca chineza s-au dublat cu peste doua ori intre 2022 si 2023. Marcile franceze, germane si italiene de pe piata de masa par a fi deosebit de vulnerabile la concurenta. Analistii de la UBS, o banca, considera ca cota de piata globala a producatorilor auto „mosteniti” va scadea de la 81% astazi la 58% pana in 2030.
Liderii Europei sunt deosebit de dornici sa dezvolte industrii verzi, in timp ce investesc miliarde in tranzitia climatica. Cu toate acestea, companiile europene care produc pentru piata de masa se vor lupta sa concureze cu valoarea oferita de concurentii lor chinezi. China domina deja turbinele eoliene, de exemplu, cu o cota de piata de 60% in 2022, potrivit Global Wind Energy Council, un organism din industrie. Aceasta ofera producatorilor sai amploarea necesara pentru continuarea inovatiei. Si lucrurile se indreapta doar intr-o singura directie. Indicele preturilor de producator din China, care masoara preturile la poarta fabricii, scade de 17 luni si se afla aproximativ la nivelul sau din 2019. Acelasi indice pentru UE, chiar si excluzand costurile energiei, este cu aproape un sfert peste nivelul sau de acum patru ani.
Incercarile Europei de a „reduce riscul” din China – adica de a procura mai putine inputuri esentiale din tara si de a restrictiona investitiile si exporturile de bunuri de inalta tehnologie catre aceasta – vor creste, de asemenea, costurile. Intr-o lucrare recenta, Julian Hinz de la Universitatea Bielefeld si coautorii sai analizeaza efectele unei decuplari dure de China si aliatii sai. Pentru Germania, economia europeana cel mai strans impletita cu China, ei constata ca o ajustare treptata ar costa 1,2% din PIB, aproximativ la fel ca pentru Japonia. Alte tari europene importante si America ar pierde aproximativ 0,5% din PIB. Pierderea Chinei ar ajunge la aproximativ 2%.
Costurile de reducere a riscurilor ale Europei vor deveni mai greu de suportat daca Trump va castiga in noiembrie. Noile taxe reprezinta o perspectiva sumbra pentru exportatorii continentului, care anul trecut au vandut in America marfuri in valoare de 500 de miliarde de euro. Intr-adevar, 20 din cele 27 de state membre ale UE au avut un excedent comercial cu tara.
Trump a aprins tensiunile in timpul primului sau mandat, cand America a impus tarife mari la aluminiu si otel, lovindu-i pe producatorii europeni. Europa a raspuns cu propriile tarife la produsele americane, inclusiv bourbon si motociclete. A fost nevoie de sosirea lui Joe Biden pentru ca cele doua parti sa ajunga la un armistitiu (oarecum socant). Trump 2.0 ar putea fi mult mai dureros. Fostul presedinte a propus un tarif de 10% la toate importurile Americii. Robert Lighthizer, care il consiliaza in domeniul comertului, a mers mai departe, argumentand recent in The Economist ca ar putea fi „necesare” tarife si mai brutale.
Lovitura grea a lui Lighthizer
Institutul Economic German, un think-tank, a calculat impactul posibil. Imagineaza-ti America aplica taxe de 10% la importurile sale si pedepseste China cu tarife si mai mari. Propria economie a Americii ar fi afectata prin preturile de consum mai mari, dar cea a Europei ar fi afectata mai mult. Exporturile totale ale Germaniei ar fi cu aproape 5% mai mici pana in 2028 decat intr-o lume fara noi tarife americane. Investitiile private ar fi, de asemenea, afectate. Drept urmare, PIB-ul Germaniei ar fi cu 1,2% mai mic, echivalent cu o pierdere cumulata de productie in valoare de 120 de miliarde de euro pana in 2028. O administratie Trump ar putea merge si mai departe, incercand sa riposteze impotriva Europei pentru taxele sale pe serviciile digitale, care vizeaza americanii. firme de tehnologie sau pentru refuzul de a respecta linia presedintelui fata de China.
Intre timp, atunci cand vine vorba de tensiunile dintre China si UE, probele cu privire la subventii si dumping vor deveni probabil comune. Guvernul chinez, de exemplu, are o idee clara cine se afla in spatele anchetei UE privind vehiculele electrice: a inceput o ancheta antidumping asupra coniacului francez. Franta si-a conceput propriile subventii ev pentru consumatori pentru a exclude marcile chinezesti; Firmele chineze ofera clientilor o reducere de aceeasi amploare, in ceea ce un analist numeste „un salut cu un singur deget domnului Macron”.
Combinatia dintre energie, China si socuri Trump ar putea duce la o perioada prelungita de restructurare a economiei europene. Pentru consumatorii continentului, aceasta ar fi o binecuvantare mixta. Razboaiele comerciale fac bunurile mai scumpe si reduc alegerea, dar atunci cand China subventioneaza panourile solare, utilitatile europene si gospodariile obtin energie mai ieftina. Unele regiuni ar putea beneficia, de asemenea. Tari precum Spania, cu potential de energie solara, sau Suedia, cu apa si energie eoliana, ar putea atrage noi industrii. Intr-adevar, la inceputul acestui an, H2 Green Steel, o firma suedeza, a anuntat ca si-a asigurat o finantare de 6,5 miliarde de euro pentru fabrica sa de langa Lulea, in nordul tarii.
In mod similar, unele firme straine vor dori sa investeasca in Europa pentru a fi aproape de clienti atunci cand comertul este dificil. Polonia a atras aproape 30 de miliarde de euro in investitii straine directe (IED) in 2021 si 2022 si, probabil, la fel de mult in 2023. Aceasta este de doua ori suma pe care o primea de obicei inainte de pandemie. ISD reprezinta acum 25% din cheltuielile de capital ale Poloniei, in comparatie cu o medie de aproximativ 5% in tarile industrializate. O parte din fluxurile sale au venit de la Bosch, o firma germana de inginerie, si Daikin, un conglomerat japonez, ambele construind fabrici de pompe de caldura in tara. Potrivit unui sondaj realizat de EY, o companie de consultanta, 67% dintre „factorii de decizie internationali” se asteapta ca prezenta europeana a firmei lor sa creasca, de la 40% in 2021. Acestea pot include companiile de aparare, care vor furniza fortele armate in crestere ale continentului – si Producatorii de vehicule electrice din China.
Dar cea mai mare parte a restructurarii va fi mai putin placuta. Continental, unul dintre cei mai mari furnizori de piese auto din Germania, pierde mii de locuri de munca. Bosch scapa de 1.200 de pozitii in divizia sa de software auto. Altii din industria auto au anuntat si ei reduceri. Socul precedent din China a stimulat progresele tehnologice, deoarece lucratorii s-au mutat la companii mai productive care au investit in inovare. Dar in ultimii aproximativ 15 ani, firmele expuse concurentei chineze au aratat semne de crestere mai lenta a productivitatii, potrivit cercetarilor lui Klaus Friesenbichler de la Institutul Austriac de Cercetari Economice si a co-autorilor.
Desi Germania este puterea producatoare a Europei, tripla provocare ar putea afecta intregul continent. Regiunile cu industrii consumatoare de energie sau care produc produse pentru piata de masa in Europa de Vest sunt in pierdere. Chiar si zonele izolate de efectele initiale pot vedea firmele locale de succes investind mai mult in strainatate, deoarece se adapteaza protectionismului in alta parte. In urmatorii cinci ani, aproximativ 75% dintre intreprinderile mari din zona euro se asteapta sa se diversifice de la o tara la alta, sa apropie productia de vanzari sau sa-si transfere parti ale afacerilor catre tari mai aliniate politic, potrivit unui sondaj realizat de BCE.
Nori intunecati
Exista limite pentru ceea ce guvernele cu lipsa de numerar vor putea face pentru a usura tranzitia catre noi industrii. Acest lucru este valabil mai ales atunci cand au promis ca vor cheltui mai mult pentru aparare si exista putine dorinte pentru genul de reforme mari ale UE care ar putea ajuta la stimularea cresterii. Blocul a aprobat recent 1,2 miliarde de euro subventii publice pentru cloud computing de catre sapte tari pe parcursul mai multor ani. Dupa cum subliniaza McKinsey Global Institute, un alt think-tank, aceasta reprezinta aproximativ 4% din investitia anuala a Amazon Web Services. Brevetele in tehnologiile de frontiera sunt inregistrate in mare parte de firme americane si chineze. In ciuda populatiei sale uriase, in multe privinte UE inca se lupta pentru amploare. Comertul intern cu bunuri este departe de a fi fara intreruperi. Pietele serviciilor sunt la fel de fragmentate ca intotdeauna.
Asta lasa o a doua abordare – care cauta sa pastreze vechiul – pentru care lobby-ul este inevitabil aprig. Intr-o epoca in care dreapta populista renaste, putini politicieni vor sa fie acuzati pentru pierderea locurilor de munca. Recompensele din realizarea muncii dificile si tehnice de aprofundare a pietelor de capital sau de integrare a pietelor de energie electrica nu vin rapid. La Bruxelles si la Paris zgomotul pentru subventii inutile si alte forme de protectionism creste. Germania, intre timp, este blocata de o coalitie cu trei partide care nu poate fi de acord cu nimic, cu atat mai putin cu o problema spinoasa care trece peste geopolitica si politica industriala. Pe masura ce politicienii prevarice, mai multe nave BYD vor face calatoria catre porturile Europei.
