Razboiul Israel-Hamas ar putea avea un impact semnificativ asupra cresterii economice si a inflatiei din zona euro, daca presiunile asupra pretului energiei raman limitate. Ostilitatile in desfasurare ar putea afecta economiile europene prin comertul regional mai scazut, conditiile financiare mai stricte, preturile mai mari la energie si increderea mai scazuta a consumatorilor, a subliniat miercuri analistul pentru Economie pentru Europa Katya Vashkinskaya intr-o nota de cercetare.
In randul economistilor cresc ingrijorarea ca conflictul s-ar putea raspandi si inghiti Orientul Mijlociu, Israelul si Libanul facand schimb de rachete in timp ce Israelul continua sa bombardeze Gaza, ducand la pierderi masive de civili si la o criza umanitara care se adanceste.
Desi tensiunile ar putea afecta activitatea economica europeana prin reducerea comertului cu Orientul Mijlociu, Vashkinskaya a subliniat ca expunerea continentului este limitata, avand in vedere ca zona euro exporta in jur de 0,4% din PIB catre Israel si vecinii sai, in timp ce expunerea comerciala britanica este mai mica. peste 0,2% din PIB.
Ea a mentionat ca conditiile financiare mai inasprite ar putea afecta cresterea si ar putea exacerba influenta existenta asupra activitatii economice din cauza ratelor mai mari ale dobanzilor atat in zona euro, cat si in Regatul Unit. Cu toate acestea, Goldman nu vede un model clar intre conditiile financiare si episoadele anterioare de tensiune din Mijlociu Est
Cel mai important si potential impact prin care tensiunile s-ar putea raspandi in economia europeana este pietele de petrol si gaze, a spus Vashkinskaya.
„De cand a izbucnit conflictul actual, pietele de marfuri au inregistrat o volatilitate crescuta, preturile titeiului Brent si gazelor naturale europene crescand cu aproximativ 9% si, respectiv, 34% la varf”, a spus ea.
Echipa de marfuri a lui Goldman a evaluat un set de scenarii negative in care preturile petrolului ar putea creste cu intre 5% si 20% peste valoarea de referinta, in functie de severitatea socului de aprovizionare cu petrol.
„O crestere persistenta de 10% a pretului petrolului reduce de obicei PIB-ul real al zonei euro cu aproximativ 0,2% dupa un an si creste preturile de consum cu aproape 0,3 puncte procentuale in acest timp, cu efecte similare observate in Marea Britanie”, a spus Vashkinskaya.
„Cu toate acestea, pentru ca forta sa apara, preturile petrolului trebuie sa ramana constant ridicate, ceea ce este deja pus sub semnul intrebarii, pretul titeiului Brent aproape revenind la nivelurile de dinaintea conflictului la sfarsitul lunii octombrie”.
Evolutia pretului gazelor reprezinta o provocare mai acuta, a sugerat ea, cu cresterea pretului determinata de o reducere a exporturilor globale de GNL (gaz natural lichefiat) din zacamintele de gaze israeliene si piata actuala de gaze mai putin capabila sa raspunda la socurile negative de aprovizionare.
„In timp ce estimarile echipei noastre de marfuri indica o crestere considerabila a preturilor la gaze naturale in Europa in cazul unui scenariu de scadere a aprovizionarii in intervalul 102-200 EUR/MWh, credem ca raspunsul politicii de a continua existenta sau de a reporni costul anterior al energiei. politicile de sprijin ar amortiza venitul disponibil afectat si ar sprijini firmele, daca astfel de riscuri s-ar materializa”, a spus Vashkinskaya.
Guvernatorul Bancii Angliei, Andrew Bailey, a declarat joi pentru CNBC ca efectele secundare ale conflictului asupra pietelor energetice reprezinta un risc potential pentru eforturile bancii centrale de a controla inflatia.
„Pana acum, as spune, nu am observat o crestere semnificativa a preturilor la energie si asta este, evident, bine”, a spus Bailey pentru Joumanna Bercetche de la CNBC. “Dar este un risc. In mod evident, este un risc in viitor.”
Preturile petrolului au fost volatile de cand Hamas a lansat atacul asupra Israelului pe 7 octombrie, iar Banca Mondiala a avertizat luni intr-o actualizare trimestriala ca preturile titeiului ar putea creste la peste 150 de dolari pe baril daca conflictul se intensifica.
Increderea generala a consumatorilor este canalul potential final pentru efectele spillover, potrivit bancii din Wall Street, iar Vashkinskaya a remarcat ca zona euro a cunoscut o deteriorare substantiala ca urmare a invaziei Rusiei asupra Ucrainei in martie 2022.
Acelasi efect nu a fost observat din punct de vedere istoric alaturi de izbucnirile de tensiuni crescute intre Israel si Hamas, dar masura Goldman, bazata pe stiri, a incertitudinii legate de conflict a atins cote record in octombrie.
