Memoria orasului chinuit

  Dupa cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceausescu a hotarat reconstructia unor artere principale din Bucuresti si ridicarea unui nou centru politico-administrativ. Astfel ca, a fost demolata aproape o treime din suprafata centrala a Bucurestiului, incorporand zonele 13 Septembrie, Uranus, Izvor, Dealul Spirei, Unirii, Dudesti, pentru  a face loc gigantului proiect Casa Poporului si Bulevardului ,,Victoria Socialismului”. Prin aplicarea nesabuita a acestui plan ucigator a fost distrusa  inima orasului vechi.
Istoria locului, marturiile in piatra, vestigiile arhitectonice si culturale au fost rase de pe fata pamantului. Au cazut sub buldozere monumente istorice, edificii culturale de o valoare inegalabila, cartiere intregi. Au disparut case splendide si povesti cu semnificatie, au fost puse la pamant constructii din secolul XIX, a fost distrusa o mare parte din arhitectura interbelica.  A disparut o lume al carei parfum vechi mai poate fi adulmecat imaginar, privind stampe si fotografii de epoca.

    Dintre lacasurile de cult agresate de utilaje, la inceputul anilor optzeci, monumente de inestimabila valoare din care au ramas doar tone de moloz, amintim Manastirea Vacaresti si bisericile ,,Alba Postavari”, ,,Sfanta Vineri”, ,,Izvorul Tamaduirii”, ,,Spirea Veche”.

Bisericile ,,Mihai Voda” si ,,Schitul Maicilor” au fost translatate, mutate pur si simplu, ascunse, la distante de sute de metri fata de amplasarea initiala.

,,Schitul maicilor”

Ansamblul manastiresc ,,Schitul Maicilor” a fost ridicat la Poalele Dealului Spirii, inainte de anul 1726. Ctitora acestui lacas, doamna Tatiana Hagi Dina a trait o vreme sub robia otomana. Cand a reusit printr-o minune sa fuga, eliberandu-se din sclavia turceasca, a construit acest Schit, pentru a-i multumi lui Dumnezeu. S-a calugarit sub numele de Timotheia sau Kiriaki Schimonahia, in vremea voievodului fanariot Nicolae Mavrocordat si a sotiei acestuia, Smaranda. Biserica este construita in stil brancovenesc si are hramul Bunei Vestiri. Moastele Sfintilor Nicolae si Haralambie sunt si astazi in piciorul mesei din Sfantul Altar. De asemenea, Icoana Maicii Domnului, facatoare de minuni, daruita de catre ctitora, exista si astazi. Multi credinciosi, rugandu-se la aceasta icoana, si-au gasit de-a lungul celor trei secole, ajutor, mangaiere si speranta.

Biserica ,,Schitul Maicilor” are forma de nava si un singur turn de clopotnita pe pronaos, la care se ajunge pe o scara foarte ingusta, in spirala. De aici, din micul turn, surorile bisericii trag clopotul si bat toaca in zilele noastre, ca si acum trei sute de ani.

Biserica ridicata, deplasata si reasezata

Revenim in istoria tristei epoci totalitare pentru a spune ca in anul 1980, argumentele si impotrivirea preotului paroh de atunci, Mihai Ionescu nu au putut opri demolarea Schitului Maicilor. Lacasul de cult s-a aflat timp de 266 de ani in locul ramas astazi, pe o laterala a Palatului Parlamentului. Niciun fel de protest din partea arhitectilor si preotilor din acea vreme nu a oprit tavalugul buldozerelor. Chiliile care inconjurau biserica, constructiile care adaposteau tipografia si atelierele maicilor, intregind asezamantul monahal au fost demolate in anul 1982.

In aceste locuri a lucrat ca pictor muncitor, parintele Arsenie Boca, intre anii 1961 si 1968, dupa ce i s-a interzis sa mai slujeasca si a fost acceptat doar ca pictor de biserici.  Mica biserica ramasa din asezamantul ,,Schitul Maicilor” a fost translata cu 245 de metri spre rasarit, pe Strada Mitropolit Antim Ivireanu. Monumentul cantarind 745 de tone a fost ridicat pe verticala, deplasat in aliniat drept si apoi coborat  cu aproximativ sase metri, in interiorul fundatiei. Viteza de translatie a bisericii a fost de 2,8 metri pe ora iar durata lucrarilor, coordonate de dr. Ing. Eugeniu Iordanescu, a fost de cinci luni. S-au mai oficiat slujbe doar timp de o luna, dupa ce biserica a fost reasezata.  Apoi, au fost interzise de catre regimul comunist.

Parintele Adrian Isac a fost cel care a reusit sa stranga fonduri pentru restaurarea picturii bisericii. S-a intamplat in 1995, an in care, Schitul Maicilor a fost resfintit. Dupa finalizarea lucrarilor de restaurare, in noiembrie 1996, biserica a fost in sfarsit, redeschisa pentru credinciosi.

Biserica salvata, ascunsa si biruitoare

Biserica ,,Schitul Maicilor” este ascunsa si inghesuita in spatele unor cladiri impunatoare, masive, sediul SRI- ului si ministere. Aceasta biserica adaposteste taine, minuni, picturi vechi de 300 de ani, memoria vechiului targ al Bucurestilor, lacrimi si iradieri ale sfintilor pictati pe peretii interiori. Una dintre cele trei surori de la ,,Schitul Maicilor”, sora Vasilica ne spune ca pentru orice problema ar avea, daca se roaga la Icoana Maicii Domnului, pana seara, primeste raspuns, prin fapte, nu doar prin gand. Credinciosii care stiu de existenta acestei icoane vin la ,,Schitul Maicilor”, pentru inchinare si ajutor.

Aceasta bijuterie, salvata printr-o minune, ramane o taina, asunsa inca multor bucuresteni. Dupa ce a rezistat cutremurelor din 1940 si 1977 si dupa chinul translatarii este greu de crezut ca ar mai fi posibila o noua reasezare, intr-un spatiu care sa ii ofere vizibilitate si astfel, sa o valorifice.

Important este ca acesta mica biserica exista, ca inca ne putem sprijini credinta in sufletul ei chinuit dar biruitor. ,,Schiul Maicilor” este inca o marturie ca ciuma comunista, cea care a incercat sa decapitaze credinta si intelectualitatea din Romania a fost anihilata prin suferinta cu adieri de sfintenie si realitatea evidenta a minunilor dumnezeiesti..

Comments are closed.