Peste 85% dintre oameni sunt ingrijorati de impactul dezinformarii online si 87% cred ca a daunat deja politicii tarii lor, potrivit unui sondaj global, in timp ce Natiunile Unite a anuntat un plan de abordare a fenomenului. Audrey Azoulay, directorul general al organismului de cultura al ONU, Unesco, a declarat reporterilor ca informatiile false si discursurile instigatoare la ura online – accelerate si amplificate de platformele de social media – prezinta „riscuri majore pentru coeziunea sociala, pacea si stabilitatea”.
A fost nevoie urgenta de reglementare „pentru a proteja accesul la informatii… protejand in acelasi timp libertatea de exprimare si drepturile omului”, a spus Azoulay, prezentand un „plan de guvernare” pentru guverne, autoritati de reglementare si platforme.
Un sondaj comandat de Unesco in 16 tari care urmeaza sa organizeze alegeri nationale anul viitor – cu un total de 2,5 miliarde de alegatori – a aratat cat de imperioasa a devenit nevoia unei reglementari eficiente, a spus organizatia.
Sondajul realizat de sondajul Ipsos a 8.000 de persoane din tari precum Austria, Croatia, SUA, Algeria, Mexic, Ghana si India, a constatat ca 56% dintre utilizatorii de internet si-au primit stirile in principal din retelele sociale, mult mai mult decat de la TV (44%). sau site-uri media (29%).
Retelele de socializare au fost principala sursa de stiri in aproape fiecare tara, in ciuda faptului ca increderea in informatiile furnizate era semnificativ mai mica decat in media traditionala: 50% fata de 66% pentru televiziune, 63% pentru radio si 57% pentru site-urile si aplicatiile media.
In toate cele 16 tari, 68% dintre respondenti au spus ca retelele de socializare au fost cele mai raspandite stiri false, inaintea aplicatiilor de mesagerie (38%), o convingere „covarsitoare raspandita in toate tarile, grupele de varsta, mediile sociale si preferintele politice”.
Dezinformarea a fost vazuta in mare parte ca o amenintare concreta, 85% spunand ca sunt ingrijorati de influenta acesteia. Optzeci si sapte la suta au spus ca dezinformarea a avut deja un impact major asupra vietii politice nationale si va juca un rol in alegerile din 2024.
Discursul instigator la ura a fost, de asemenea, vazut ca fiind raspandit: 67% dintre respondenti au spus ca l-au vazut online (si 74% dintre cei sub 35 de ani). Majoritatile mari (88%) au spus ca guvernele si autoritatile de reglementare trebuie sa abordeze ambele probleme, iar 90% au dorit, de asemenea, ca platformele sa ia masuri.
Vigilenta a fost vazuta ca fiind deosebit de importanta in timpul campaniilor electorale. Dintre cei chestionati, 89% au cerut interventia guvernamentala si de reglementare, iar 91% se asteptau ca platformele de socializare sa fie si mai alerte atunci cand democratia este direct in joc.
„Oamenii sunt foarte ingrijorati de dezinformare, in fiecare tara si categorie sociala – varsta, educatie, rural sau urban”, a spus Mathieu Gallard de la Ipsos. „Sunt ingrijorati in special in timpul alegerilor – si vor ca toti actorii sa lupte cu asta”.
Unesco a declarat ca planul sau, bazat pe sapte principii cheie, a aparut dintr-un proces de consultare pe care l-a descris drept „fara precedent” in sistemul ONU, bazandu-se pe peste 10.000 de contributii din 134 de tari pe o perioada de 18 luni.
Guilherme Canela de Souza Godoi, seful sectiei Unesco pentru libertatea de exprimare, a declarat ca peste 50 de tari reglementeaza deja retelele de socializare, dar adesea nu in conformitate cu normele internationale privind libertatea de exprimare si drepturile omului.
Orientarile reprezinta „un model puternic bazat pe o abordare a drepturilor omului, menit sa informeze si sa inspire guvernele si autoritatile de reglementare”, a spus el, adaugand ca mai multe tari din Africa si America Latina si-au exprimat deja interesul.
Cel putin o platforma majora a spus organismului ONU, format din 194 de membri, ca ar prefera un cadru de guvernanta global coerent decat o proliferare a sistemelor nationale si regionale, a spus Unesco. Planifica sa organizeze o Conferinta Mondiala a Autoritatilor de Reglementare in 2024.
Acesta a spus ca cele sapte principii cheie trebuie respectate pentru a se asigura ca impactul asupra drepturilor omului devine „busola pentru luarea deciziilor in fiecare etapa si de catre fiecare parte interesata”.
Autoritatile publice de reglementare independente si dotate cu resurse trebuie sa fie infiintate peste tot, a spus Unesco si ar trebui sa colaboreze indeaproape ca parte a unei retele mai extinse pentru a impiedica organizatiile digitale sa profite de diferentele nationale de reglementare.
Platformele trebuie sa modereze continutul in mod eficient si la scara, in toate regiunile si in toate limbile si sa fie „responsabile si transparente in ceea ce priveste algoritmii care sunt prea des orientati spre maximizarea angajamentului cu pretul unor informatii fiabile”.
Autoritatile de reglementare si platformele trebuie, de asemenea, sa ia masuri mai puternice – inclusiv evaluari ale riscurilor, semnalarea continutului si o mai mare transparenta in ceea ce priveste publicitatea politica – in timpul alegerilor si al crizelor, cum ar fi conflictele armate si dezastrele, a spus Unesco.
