Salzburgul speră să devină în 2012 gazda Olimpiadei de iarnă. Unul din atuuri este reţeaua de transport, impecabil pusă la punct. Directorul general al societăţii care administrează transportul în comun în oraşul austriac, Gunter Mackinger, s-a aflat ieri în Sibiu, pentru a se întâlni cu primarul Klaus Johannis. Scopul întâlnirii: sibienii pot învăţa din exemplul Slazburgului.
Reporter: De ce a renunţat Salzburgul la autobuze?
Gunter Mackinger: Noi am vrut să reînnoim parcul auto. Am luat în calcul mai multe variante şi am ajuns la concluzia că dezvoltarea reţelelor de troleibuze este cea mai rentabilă din punct de vedere economic. A realizat un program bazat pe mai multe criterii şi acesta a demonstrat că trebuie să dezvoltăm troleiubuze şi trenuri. În 2005 am renununţat total la autobuze. Deja am observat că după mulţi ani în care cifra călătorilor era în scădere, am avut un număr crescut de călători.
Rep.: La ce sumă se ridică o astfel de investiţie?
G.M.: În Salzburg s-au cheltuit pe dezvoltare, în jur de 3 milioane de euro pe an.
Rep.: Există asemănări între Salzburg şi Sibiu?
G.M.: Există chiar o bună asemănare. Ambele oraşe au aproximativ aceeaşi structură, aceeaşi arhitectură, cu un număr foarte mare de turişti, cu aceeaşi putere de a atrage imaginea asupra lor. Salzburg se pregăteşte ca în 2012 să devină gazda Olimpiadei de iarnă, asta şi datorită transportului în comun. De fapt, şi Atena a făcut acelaşi lucru, a investit foarte mult în transport, iar Pekin a făcut acum acelaşi lucru.
Rep.: Ce atuuri are troleibuzul în faţa autobuzului?
G.M.: Noi în ultimii trei ani am introdus trei linii, iar la anul vom avea o altă linie nouă. Vom ieşi din oraş şi vom lega anumite localităţi de lângă oraş. Am realizat multe studii, am tras linie şi am văzut avantajele şi dezavantajele. Se poate porni chiar de la structura psihologică a omului. Tramvaiul şi troleibuzul dau o anumită siguranţă, că merg pe o anumită linie. Am constatat că tramvaiul aduce 25 la sută mai mulţi călători, iar troleibuzul 15 la sută. Troleibuzul este mult mai economic, nu poluează şi are o durată de viaţă dublă faţă de autobuz.
Rep.: Ce aşteptaţi de la întâlnirea cu primarul Klaus Johannis?
G.M.: Sper să conving oraşul Sibiu că sistemul de troleibuze prezent în oraş este o valoare, pe care multe oraşe din Europa nu o au şi după care acum tânjesc. Este extrem de dificil acum să implementezi un astfel de sistem, într-un oraş în care până acum nu a existat. Sunt multe oraşe care au renunţat şi acum revin la acest tip de transport. În mod special în Uniunea Europeană, troleibuzele sunt indicate din punct de vedere economic şi al emisiilor de CO. Uniunea are anumite limite ecologice care sunt pe an ce trece tot mai drastice. Pentru Sibiu, troleibuzul este răspunsul corect.
Rep.: Deja în Sibiu s-a investit foarte mult în autobuze. A fost o investiţie greşită?
G.M.: Cred că Sibiul va necesita şi pe viitor autobuze, pentru că parcul de autobuze trebuie înnoit. Nu sunt investiţii pierdute. S-a investit mult şi în troleibuze, Sibiul este dealtfel singurul oraş din România care elemente moderne de prindere. În Sibiu sunt şi reţele de curbă ce ar permite o viteză mult mai mare în viraje. Trebuie doar folosite. Cred totuşi că reţeaua deja existentă trebuie structurată din nou. Reţelele de troleu ar trebui circulate mult mai des. Transportul paralel, cu trolee şi autobuze este relativ scump şi ar trebui să se renunţe la această procedură. O linie sau alta ar trebui prelungită. Sunt reţele mai rapide.
Rep.: Cum vedeţi o posibilă colaborare cu Sibiul?
G.M.: Am putea să sprijinim oamenii din Tursib pentru a-i califica şi pentru a fi mai profesionişti în implementarea reţelelor care există. Oricând vom putea face o prezentare, în care troleibuzul să arătăm că troleibuzul este mult mai ieftin decât autobuzul.
S-a realizat de exemplu un studiu în Solingen. Oraşul are 80 de troleibuze, dar şi autobuze. Costurile pe kilometru pentru un autobuz sunt de 1,46 euro. Costurile pentru un troleibuz sunt de 1,49 de euro. Dar troleibuzele au un sistem care arunc înapoi în reţea curentul electric produs atunci când rulează în relanti. Cu acest sistem implementat, troleibuzul consumă 1,39 euro pe kilometru. Troleibuzul înseamnă bani economisiţi, înseamnă protejarea naturii, dar şi călători mai mulţi. Dacă în Salzburg am avea autobuze am avea 5.600 tone de emisii de dioxid de carbon în plus, anual. Un alt aspect important este dezvoltarea energiei electrice. Din 1991, până în prezent preţul curentului electric a fost cam pe aceeaşi linie. În schimb, preţul motorinei este în creştere. Am făcut totodată un total al duratei de viaţă al maşinilor. Un troleibuz costă la început aproape dublu, însă putem să vedem că are o durată de viaţă mult mai lungă şi costuri de întreţinere mult mai mici decât autobuzul.
