Rakem Balogun a crezut ca viseaza cand politisti inarmati in echipament de asalt au luat cu asalt apartamentul lui. Trezit de zgomotul si tipetele ofiterilor, si-a dat seama ca cosmarul era real cand el si fiul sau de 15 ani au fost fortati sa iasa din casa lor din Dallas purtand doar lenjerie.
Incatusat si tremurand de frig si vant, Balogun s-a gandit ca doar o neintelegere ar fi putut aduce FBI-ul la usa lui pe 12 decembrie 2017. Tata a trei copii, a spus ca a fost surprins cand a aflat ulterior ca un grup de agenti de la „ terorismul intern” il urmarea de ani de zile. El a fost arestat, partial, pentru postari pe Facebook care criticau politia.
„Este tirania perfecta”, spune Balogun, 34 de ani. „Nu am facut nimic ilegal care sa justifice supraveghere, nu am facut rau nimanui si nu am amenintat pe nimeni.”
Saptamana aceasta, Balogun a oferit The Guardian primul sau interviu dupa ce a fost eliberat din inchisoare. Tocmai a petrecut cinci luni de inchisoare pentru ca i s-a refuzat eliberarea pe cautiune, in timp ce procurorii americani au incercat fara succes sa-i deschida un dosar, acuzandu-l ca detine arme fara permis si ca reprezinta o amenintare pentru fortele de securitate.
Balogun si-a pierdut casa si multe altele in timpul inchisorii. El ar putea fi prima persoana care va fi persecutata si urmarita penal in cadrul programului secret de supraveghere al Americii pentru a urmari asa-numitii „extremisti de identitate negru”. Un raport al unitatii de analiza a terorismului intern al FBI, difuzat in presa in august 2017, mentioneaza „o reaparitie a activitatii criminale violente, motivate ideologic”, din cauza „perceptiilor brutalitatii politiei” in randul afro-americanilor.
Printre concluziile unitatii antiteroriste nu exista aproape nicio dovada de amenintari la adresa politiei, cu exceptia unor cazuri izolate precum cel al lui Micah Johnson, care a ucis cinci agenti in Texas. Raportul a starnit o reactie puternica din partea grupurilor pentru drepturile civile si a unor democrati din Congres, care se temeau de utilizarea pe scara larga a unui concept atat de larg pentru a urmari in justitie activisti si grupuri precum Black Lives Matter.
Informatician si activist
Cand a fost arestat, Balogun lucra pentru o companie de calculatoare. Este un activist de lunga durata si co-fondator al Guerilla Mainframe si al Huey P Newton Gun Club, doua grupuri care lupta impotriva brutalitatii politiei si apara drepturile detinatorilor de arme negre. O parte a slujbei necesita organizarea de cursuri de autoaparare, petreceri si picnicuri pentru adolescenti. Nu de asta era interesat FBI-ul.
Potrivit marturiei in instanta a agentului special Aaron Keighley, anchetatorii au inceput sa-l urmareasca pe Balogun, al carui nume legal este Christopher Daniels, dupa ce a participat la un mars de protest din martie 2015 impotriva fortelor de ordine in Austin (Texas).
Potrivit lui Keighley, FBI a aflat despre protest printr-un videoclip postat pe Infowars, site-ul de extrema dreapta condus de Alex Jones si cunoscut pentru raspandirea de stiri false si teorii ale conspiratiei. Referirea la Infowars l-a speriat pe Balogun: „Folositi videoclipul unui teoretician al conspiratiei ca argument pentru a va justifica tirania? Este o mare insulta.”
Keighley nu a spus nimic despre ceea ce a facut Balogun la mars, limitandu-se la a mentiona sloganurile anti-politie ale protestatarilor, cum ar fi „oink oink bang bang” sau „singurul porc bun este un porc mort” (in SUA, cuvantul „porc”. ‘ este folosit pentru a insulta politia).
Ofiterul a citat, de asemenea, postarile lui Balogun pe Facebook, care numeau un barbat suspectat ca a ucis un ofiter de politie drept „erou” si isi exprima „solidaritatea” cu barbatul care ia ucis pe ofiterii din Texas. „Ei merita ceea ce li s-a intamplat”, a scris Balogun.
Dar Keighley a recunoscut mai tarziu ca FBI nu avea dovezi ca Balogun ar fi facut vreo amenintare specifica impotriva politiei.
Balogun a spus ca, atunci cand a postat acele postari pe Facebook, a fost suparat si „s-a eliberat” din cauza cazurilor importante de ofiteri de politie din Statele Unite care au ucis barbati si femei de culoare nevinovati, inclusiv Alton Sterling si Philando Castile. El a fost deosebit de suparat de felul in care mass-media si fortele de securitate au descris crimele ca fiind justificate. „Doar copiam modul in care reactioneaza ei la crimele noastre”, a spus el despre momentul in care a scris postarile.
Intr-o scrisoare trimisa de Balogun The Guardian din inchisoare, el a spus ca se simte „rapit” de FBI, un „prizonier in razboiul impotriva libertatii de exprimare si a dreptului de a purta arme”. Autoritatile il vizau pentru promovarea unor grupuri comunitare conduse de negri si pentru lupta impotriva „abuzurilor guvernamentale”, a scris el. De asemenea, ca nu fusese niciodata o amenintare pentru nimeni: „Violenta este metoda asupritorului nostru, metoda noastra este munca grea, iubirea si unitatea”.
Cand a fost arestat, politia i-a confiscat pistolul de calibru .38 si o pusca de asalt in stil AK, fara gloante. Balogun a spus ca a fost luata si cartea sa Negri cu arme, scrisa de liderul drepturilor civile Robert F. Williams. „Erau cu adevarat disperati”, spune Balogun. „A fost mai mult sau mai putin ca Stalin in anii ’50: „Da-mi omul si iti voi da crima”.
Cazul Procurorului a fost in cele din urma lamurit, dar pe parcursul procesului i-a schimbat si viata lui Balogun.
Pedepsit pentru activism politic
Datele oficiale despre criminalitatea in sine au subminat in mare masura ideea ca exista o amenintare tot mai mare din partea miscarii „extremistului identitatii negre” [BIE], un termen inventat de fortele de ordine. Pe langa faptul ca numarul mortilor din politie a scazut, majoritatea celor care impusca si ucid ofiteri sunt barbati albi. Din 2001, suprematii albi au fost responsabili pentru aproape 75% din atacurile extremiste mortale.
Supravegherea celor care se incadreaza in acea categorie BIE si urmarirea esuata a lui Balogun (avansata de revista Foreign Policy) au facut comparatii cu eforturile regretabile pe care guvernul le-a facut in anii 1960 pentru a controla si destabiliza activistii miscarii pentru drepturile civile, in special Cointelpro. , un program de contrainformatii al FBI indreptat impotriva lui Martin Luther King, NAACP (Asociatia Nationala pentru Avansarea Oamenilor de culoare) si partidul Pantera Neagra.
Potrivit lui Michael German, fost agent FBI si coleg la Centrul Brennan pentru Libertate si Securitate Interna, denumirea BIE este „extraordinar de larga”, iar conceptul se raspandeste printre agentiile de aplicare a legii din Statele Unite, pe masura ce mai multi activisti de culoare se confrunta cu politia. supraveghere si hartuire.
Autoritatile nu l-au etichetat public pe Balogun drept BEI, dar limbajul sau in instanta a fost foarte asemanator cu avertismentele folosite de FBI in raportul scurs. Potrivit Germaniei, cazul pare sa faca parte, de asemenea, dintr-o „strategie de perturbare” a FBI: arestarea si depunerea de acuzatii la nivel scazut pentru a intra in viata suspectilor si a incerca sa construiasca un caz de terorism.
Dar, asa cum a spus germanul, „uneori, cand nu poti dovedi ca cineva este terorist, este pentru ca nu este”. Fostul agent a numit, de asemenea, „uimitor” argumentul acuzarii conform caruia Balogun era prea periculos pentru a fi eliberat pe cautiune. „Se pare ca toate acestea au fost concepute pentru a-l pedepsi pentru activismul sau politic si nu pentru a rezolva orice fel de problema de securitate”.
Singura acuzatie impotriva lui Balogun a fost pentru detinere ilegala de arme de foc. Procurorii au sustinut ca i s-a interzis sa poarte arme de foc din cauza unui delict in familie in Tennessee in 2007. Dar un judecator a respins acuzatia luna aceasta, declarand ca legea armelor de foc nu se aplica in acest caz.
Balogun spune ca cazul Tennessee provine dintr-o cearta cu o prietena si ca el a fost presat sa pledeze vinovat pentru a iesi din inchisoare. Decizia judecatorului din aceasta luna a fost ca o „victorie” pentru el.
Dar, de la eliberare in urma cu o saptamana, Balogun a trebuit sa faca fata si realitatilor dure ale vietii de dupa inchisoare: si-a pierdut masina, locul de munca si casa; fiul sau a fost fortat sa se mute si sa schimbe scoala, iar Balogun a ratat o mare parte din primul an de viata al fiicei sale nou-nascute.
„Acesta a fost un cosmar pentru intreaga mea familie”, spune el, inainte de a adauga ca inca se scutura de monotonia si izolarea inchisorii: „Traia ca un caine, inchis intr-o curte mica”.
Balogun mai spune ca a trebuit sa se impace cu faptul ca guvernul va continua probabil sa-l urmeze si ar putea cauta noi modalitati de a-i perturba viata. Dar amenintarea nu il va impiedica sa se organizeze si sa vorbeasca, spune el. „Atata timp cat comunitatea mea are nevoie de mine sa-i servesc, voi fi acolo.”
