O capsula robotica pentru transportul marfurilor catre si de la Statia Spatiala Internationala urmeaza sa fie dezvoltata in cadrul unui concurs organizat de Agentia Spatiala Europeana. Se anticipeaza ca vehiculul isi va face calatoria inaugurala in 2028. Initiativa marcheaza o schimbare majora in modul in care Esa si-a condus in mod traditional proiectele.
Castigatorul competitiei va primi o finantare si sprijin tehnic din partea agentiei, dar aceasta trebuie sa opereze capsula pe baza comerciala.
Va trebui sa finanteze partial dezvoltarea si apoi sa „vanda” „serviciul” de reaprovizionare catre Esa, care va deveni „clientul ancora”.
Daca efortul are succes, companiei din spatele noii capsule i se poate cere sa o modernizeze, astfel incat sa poata transporta si astronautii Esa pe orbita, din nou pe baza unui serviciu contractat comercial.
„Vom concepe [capsula] intr-un mod in care sa nu fie o fundatura, ceea ce inseamna ca este deschisa si poate evolua in viitor intr-un vehicul pentru echipaj, daca statele membre decid sa faca acest lucru”, a declarat directorul general al Esa, Josef Aschbacher.
„In cele din urma, ar putea evolua si [pentru a merge la] alte destinatii, eventual pe Luna”, a spus el reporterilor.
In cadrul agentiei era infiintata o echipa de tigri cu un buget initial de 75 de milioane de euro (65 de milioane de lire sterline) pentru a demara competitia, a adaugat DG.
Modelul competitiv de achizitii este unul care a functionat extrem de bine pentru agentia spatiala americana.
NASA obisnuia sa detina si sa opereze toate vehiculele sale spatiale. Insa, cand celebrele navete spatiale au fost retrase, a optat in schimb sa inceapa sa semene de noi furnizori, oferindu-le contracte cu pret fix si incurajand progresul cu platile de referinta.
Asa a aparut compania SpaceX a antreprenorului Elon Musk. Firma sa din California a devenit de atunci furnizorul dominant al NASA de servicii de transport spatial. Agentia americana achizitioneaza locuri in capsule SpaceX pentru a-si duce astronautii catre si de la ISS si contracteaza rachete SpaceX pentru a trimite misiuni stiintifice mult dincolo de Pamant.
Competitia Esa va incerca sa reproduca acest model care, in arena transporturilor, a oferit Nasei acces la tehnologii spatiale mai rapide, mai inovatoare si mai ieftine.
Anna Christmann, un politician verde care conduce politica aerospatiala in guvernul german si presedinte al summitului de la Sevilla, a declarat ca Esa trece printr-o schimbare de paradigma.
„Este nevoie de bani publici pentru a incepe astfel de competitii, dar apoi asta ii atrage pe investitori sa puna bani prin companii private”, a comentat ea.
“Cand comparam bugetele spatiale, Europa nu este atat de diferita de ceilalti din partea publica. Diferenta mai mare este pe partea privata a investitiilor si asta este ceea ce vrem sa schimbam.”
Potentiali concurenti la capsule exista deja in Europa. Start-up-uri precum The Exploration Company si Rocket Factory Augsburg au concepte pe care ar putea dori sa le introduca.
Statele membre ale ESA s-au angajat, de asemenea, la Sevilla sa utilizeze abordarea pentru achizitionarea de rachete pe termen lung.
Astazi, lansatoarele Europei sunt in criza. Noul vehicul de transport greu Ariane-6 a intarziat cu cativa ani, iar racheta Vega-C, cu portare medie, este in afara actiunii din cauza unor defectiuni recente.
Statele membre ale ESA au luat masuri, cu un cost considerabil, pentru a incerca sa readuca aceste proiecte pe drumul cel bun, dar exista o recunoastere a faptului ca starea de rau actuala nu trebuie sa se repete in deceniile urmatoare.
In acest scop, industria europeana va fi, de asemenea, provocata sa furnizeze rachete de ultima generatie pe modelul de servicii, limitand raspunderea contribuabililor europeni, carora li s-a cerut sa sape adanc pentru a subventiona hardware-ul actual.
Ariane-6, de exemplu, va primi pana la 340 de milioane de euro (295 de milioane de lire sterline) pe an in plati de sprijin in faza incipienta a exploatarii sale.
„Toate cele 22 de state membre ale Esa au convenit ca trebuie sa schimbam modul in care achizitionam lansatoarele viitorului”, a spus dr. Aschbacher.
Intalnirea de la Sevilla a luat, de asemenea, decizii prin care satelitii vor juca un rol mai important in a ajuta natiunile europene sa-si atinga obiectivele de zero net. Un bun exemplu este utilizarea datelor spatiale pentru a ruta avioanele mai eficient, astfel incat acestea sa contribuie cu mai putine gaze cu efect de sera.
In plus, Esa si-a deschis Carta Zero Debris semnatarilor. Acest lucru ii incurajeaza pe toti care opereaza in spatiu sa nu lase in urma niciun hardware care s-ar putea ciocni cu misiunile operationale.
Marea Britanie, una dintre cele patru mari natiuni din Esa, va introduce un nou cadru de reglementare la inceputul anului viitor, care are ca scop promovarea unui comportament bun si promovarea unei piete pentru servicii care scot gunoiul de pe orbita.
„Vrem sa recompensam operatorii care se conformeaza”, a declarat ministrul stiintei din Marea Britanie, George Freeman.
„Daca aduceti inapoi ceea ce ati pus, daca faceti service in timpul zborului si nu contribuiti la resturile spatiale – va vom oferi licente mai rapide, asigurari mai bune si acces mai rapid la finantare”, a spus el.
