„Sanatatea mintala a domnului Assange s-ar deteriora, determinandu-l sa se sinucida condus de „determinarea obsesiva” a tulburarii sale din spectrul autist”, a adaugat acesta.
Statele Unite au acum un termen de 14 zile pentru a contesta aceasta decizie, iar reprezentantul sau legal a afirmat in fata instantei ca va face acest lucru.
La randul sau, apararea lui Assange a anuntat ca va cere eliberarea pe cautiune a clientului sau.
Judecatorul Baraitser va decide miercuri daca ii acorda eliberare conditionata lui Assange, aflat in prezent in inchisoare provizorie.
Baraitser va asculta apoi argumentele avocatilor lui Assange, care sustin ca acesta ar trebui eliberat, intotdeauna in conditii stricte de control, in timp ce recursul Justitiei SUA impotriva deciziei care neaga predarea acestuia in tara respectiva este solutionat.
Avocatul lui Assange, Edward Fitzgerald, a anuntat ca miercuri va prezenta argumente care sa explice „impactul negativ” pe care l-ar avea asupra clientului sau, care sufera de depresie clinica, daca ar continua sa fie inchis in inchisoarea de inalta securitate Belmarsh. la Londra pe durata procesului initiat prin acuzare.
In plus, va propune „un pachet de masuri de control”, care ar putea include aspecte precum supravegherea domiciliului, aparitia regulata la sectia de politie sau o garantie economica, pentru a garanta ca nu exista „risc de zbor”.
Un strigat de bucurie a izbucnit in randul celor treizeci de protestatari care s-au adunat la portile instantei pentru a-si exprima sprijinul fata de australianul in varsta de 49 de ani, denunta in acest caz ca fiind o cheie a libertatii presei.
„Am castigat!”, au strigat, imbratisandu-se si uitandu-si bannerele pe care scria „Nu-l extradati pe Assange, jurnalismul nu este o crima” sau „Eliberati adevarul, eliberati-l pe Assange”.
“Sunt aici in aceasta dimineata pentru ca sustin un barbat care, dupa parerea mea, a fost inchis pe nedrept pentru ca a spus practic adevarul. Nu a facut nimic rau”, a declarat anterior pentru AFP un protestatar, Myra Sands, in varsta de 78 de ani.
Avocata Stella Morris, partenera sentimentala a australianului cu care are doi copii, ajunsese la instanta cu jumatate de ora inainte de inceperea sedintei, dar nu a vrut sa faca nicio declaratie.
Cu o zi inainte, el a declarat pentru ziarul german Der Spiegel ca „apararea lui Assange a fost serios ingreunata” in inchisoarea Belmarsh din Londra, unde a fost detinut timp de 20 de luni de la arestarea sa spectaculoasa din aprilie 2019 in cadrul ambasadei Ecuadorului din Londra, unde locuia. ca refugiat timp de sapte ani.
Atacul la adresa libertatii presei?
Assange si WikiLeaks au devenit faimosi in 2010, dupa publicarea a aproximativ 700.000 de documente militare si diplomatice confidentiale care au pus Statele Unite in mai mult de o problema.
Printre acestea s-a numarat un videoclip care arata elicoptere americane tragand asupra civililor din Irak in 2007, ucigand o duzina de oameni la Bagdad, inclusiv doi jurnalisti de la agentia de presa Reuters.
Inainte de a se pronunta, judecatorul Baraitser a examinat cu atentie in septembrie, dupa luni de intarziere din cauza pandemiei de coronavirus, cererea SUA de a se asigura ca nu este disproportionata sau incompatibila cu drepturile omului.
Spunand ca se teme ca Assange, a carui sanatate fizica si mintala parea grav slabita, isi va lua viata, Morris a inaintat o petitie cu 800.000 de semnaturi impotriva extradarii sale in biroul primului ministru britanic Boris Johnson in septembrie.
Acesta a fost unul dintre principalele argumente ale apararii, alaturi de afirmatia ca australianul, care ar putea fi condamnat la 175 de ani de inchisoare daca justitia americana il va gasi vinovat de spionaj, nu ar avea un proces echitabil in Statele Unite.
Washingtonul ii reproseaza ca a pus in pericol viata informatorilor sai prin publicarea unor documente secrete despre actiunile militare ale SUA in Irak si Afganistan, care au scos la iveala acte de tortura, decese de civili si alte abuzuri. Dar pentru comitetul sau de sprijin, acestea sunt „acuzatii motivate politic”.
„Faptul ca acest caz a ajuns in instanta si ca a durat atat de mult timp, constituie un atac istoric si la scara larga la adresa libertatii de exprimare”, a declarat duminica redactorul sef al WikiLeaks, Kristinn Hrafnsson.
Apararea australianului, coordonata la nivel international de fostul judecator spaniol Baltasar Garzon, a denuntat in trecut ca presedintele american Donald Trump a vrut sa faca o pedeapsa „exemplar” cu el in „razboiul sau impotriva jurnalistilor de investigatie”, iar Assange nu ar avea un proces echitabil in Statele Unite.
O victorie pentru Assange, nu pentru libertatea de exprimare
Avocatii si activistii nu sunt insa de acord cu Garzon si considera ca decizia curtii britanice este o victorie pentru fondatorul WikiLeaks, dar nu o sustinere a libertatii de exprimare si arunca o umbra asupra jurnalismului de investigatie.
„Exista ingrijorari serioase cu privire la decizia judecatorului cu privire la libertatea de exprimare si la ce va insemna aceasta pentru alti jurnalisti britanici in viitor care nu au aceleasi afectiuni medicale ca Assange”, a declarat avocatul sau Jennifer Robinson pentru Reuters.
„Nu a fost o victorie din punct de vedere al libertatii de exprimare. Cred ca toti jurnalistii ar trebui sa se uite la asta cu mare atentie”.
Hotararea lui Baraitser spunea ca SUA au indeplinit testele legale pentru a satisface extradarea si ca acuzatia ca Assange a incurajat piratarea computerelor guvernamentale americane insemna ca a depasit rolul unui jurnalist de investigatie.
„In acest caz, presupusele acte ale domnului Assange au fost ilegale si nu devine imun la raspundere penala pur si simplu pentru ca pretinde ca actiona ca jurnalist”, se arata in comunicat.
Jameel Jaffer de la Knight First Amendment Institute de la Universitatea Columbia, care incearca sa apere libertatea de exprimare, a declarat ca o preocupare deosebita a fost pozitia procuraturii americane conform careia Assange a incalcat o lege a spionajului pur si simplu publicand secrete.
„Rezultatul este ca acuzarea lui Assange in Statele Unite va continua sa arunce o umbra neagra asupra jurnalismului de investigatie”, a spus Jaffer.
Assange nu este primul caz de extradare care a esuat in privinta preocuparilor legate de bunastarea psihica a persoanei acuzate.
In 2012, ministrul britanic de interne si ulterior prim-ministrul Theresa May a respins instantele de judecata pentru a impiedica transportarea hackerului Gary McKinnon in Statele Unite, unde a fost acuzat ca a provocat daune de peste 700.000 de dolari sistemelor militare americane, din cauza riscului ca s-ar putea sinucide. .
In urma cu doi ani, Lauri Love, care are sindromul Asperger, a fost, de asemenea, scutita de extradare din cauza acuzatiilor de implicare in hacking la agentii, inclusiv Biroul Federal de Investigatii si armata SUA, din cauza preocuparilor legate de sinucidere.
„Aceasta decizie ar putea reflecta o ingrijorare mai larga cu privire la modul in care Statele Unite ar trata suspectii cu probleme de sanatate psihologica documentate daca ar fi extradati”, a declarat Daniel Pannett de la firma de avocatura Linklaters din Londra despre verdictul lui Assange.
„Atata timp cat o diferenta intre conditiile de detentie din SUA si Marea Britanie persista, acest argument ar putea fi vazut mai frecvent in cazurile de extradare in viitor”.
