Argentina are nevoie de o moneda pe care nu o poate ruina

Din nou, Argentina are pe mana o criza economica. Anul trecut inflatia a ajuns la 54%, iar peso-ul a pierdut aproape 40% din valoarea sa. Acest lucru a determinat guvernul sa refaca controlul asupra capitalului, iar acum fiecarui argentinian i se permite sa cumpere doar 200 de dolari SUA pe luna la banci private. Piata neagra, desigur, nu are limita, dar argentinienii vor plati cu 110% mai mult decat rata legala pentru acei dolari.

Pandemia a inrautatit lucrurile. In luna mai, Argentina si-a achitat datoria suverana. In septembrie, cu rezervele valutare in scadere, guvernul si-a inasprit controlul asupra capitalului, percepand o taxa de 35% in plus fata de impozitul de 30% deja perceput la achizitiile in dolari. Pe masura ce cheltuielile guvernamentale au crescut pentru a face fata crizei, iar veniturile au scazut, Banca Centrala a Argentinei a pornit tiparele. Dar chiar si lucrand la o capacitate de 100%, presa nu poate imprima destui bani, asa ca Argentina isi foloseste rezervele straine pentru a expedia in bancnote din strainatate.

Ce poate face Argentina pentru a-si stabiliza sistemul monetar si a remedia unele dintre esecurile sale economice? Ar trebui sa ,,dolarizeze” sau sa adopte dolarul SUA ca moneda oficiala si sa permita peso-ului sa cada din circulatie. Economisti din SUA precum Steve Hanke de la Universitatea Johns Hopkins si John Cochrane de la Hoover Institution sunt de mult timp avocati. Inasprirea controlului capitalului a reaprins dezbaterea in randul economistilor locali. Iar argentinienii isi maresc achizitiile in dolari, semn ca asteapta cel putin o devalorizare in curand, daca nu chiar dolarizare. Dar atat presedintele Argentinei, cat si ministrul economiei par sa respinga ideea si, in schimb, vor sa incurajeze oamenii sa economiseasca in pesos si sa uite de dolar.

Exemplul Ecuadorului

Suna radical: folositi moneda altei tari ca a dvs.? Dar mai multe tari au facut acest lucru sau ceva similar. In America Latina, Panama a folosit dolarul ca moneda oficiala din 1904. Ecuador a dolarizat in 2000, iar El Salvador a urmat in 2001. Inainte de dolarizare, economia Ecuadorului era in criza, dar trecerea la dolar a stabilit sistemul bancar si monetar si economia a inceput sa creasca din nou. Profesorul de economie al Universitatii George Mason, Lawrence White, observa ca dolarizarea a constrans si guvernul anti-piata al presedintelui Rafael Correa, care a preluat functia in 2007, urmarind o ,,revolutie socialista”.

Correa s-a aliniat cu presedintele Venezuelei Hugo Chavez si este usor sa ne imaginam ca, fara dolarizare, Ecuador ar fi putut ajunge la fel ca Venezuela. Acum Venezuela, batuta de hiperinflatie, ar putea sa se indrepte spre dolarizare dupa ce a rezistat mult timp. Dolarul verde este deja utilizat pe scara larga acolo – un sondaj din octombrie a estimat ca 54% din tranzactii au fost efectuate in dolari.

Alte tari au avut, de asemenea, succes cu predarea politicii monetare catre SUA Zimbabwe a inabusit inflatia anuala care a depasit 1 milion% dupa ce a legalizat utilizarea dolarului si a altor valute puternice in 2009. Dolarul este, de asemenea, moneda oficiala in mai multe zone din Pacific si Insulele Caraibe. Hong Kong a legat faimos dolarul din Hong Kong de dolarul SUA din 1983.

Argentina a infiintat Banca Centrala a Argentinei in 1935 si, de atunci, tara a suferit opt   crize valutare. In 1991, confruntata cu hiperinflatia, a decis sa faca un pas indraznet: a lansat o placa valutara care lega peso-ul de dolarul SUA. Ideea a functionat si economia a crescut rapid in urmatorii cativa ani. Dar tara nu a facut niciodata saltul total spre dolarizare, iar angajamentul sau fata de stabilitatea monetara a scazut, datorita cresterii cheltuielilor guvernamentale si a dolarului puternic. Consiliul a devalorizat peso-ul in 2001 pentru a face exporturile argentiniene mai competitive si astfel tara si-ar putea rambursa mai usor datoria in crestere in pesos (ulterior a incasat datoria exprimata in dolari). De atunci a domnit dezordinea monetara.

Pe termen scurt, dolarizarea va spori economia afectata a Argentinei, consolidand increderea in viitorul sau. Pe termen lung, dolarizarea va imblanzi inflatia distructiva a tarii, detinand cresteri ale preturilor pana aproape de nivelurile SUA. Argentinienii nu vor mai fi impozitati, de fapt, pentru detinerea de bani, asa cum sunt acum daca au in greutate pesos. Si pentru ca inflatia face dificila aflarea valorii consumatorilor (distorsioneaza semnalele de pret, asa cum spun economistii), preturile vor reflecta mai exact cererea de bunuri si servicii. Acest lucru permite o mai mare planificare si investitii pe termen lung, cruciale pentru o crestere economica sustinuta.

Dezactivarea presei

Dolarizarea ar limita, de asemenea, cheltuielile guvernului, deoarece zilele de tiparire a banilor pentru a finanta bugetul s-ar fi incheiat. Sectorul public argentinian reprezinta aproape 40% din produsul intern brut, asa ca punerea franei asupra cheltuielilor guvernamentale va crea mai mult spatiu pentru ca sectorul privat sa infloreasca.

In orice caz, Argentina este deja partial dolarizata in mod implicit. Oamenii cumpara si vand bunuri si servicii in pesos, dar economisesc in dolari SUA. Si deoarece ratele de schimb atat pe pietele legale, cat si pe cele ilegale sunt extrem de volatile, oamenii isi petrec o mare parte din timp urmarind miscarile valutare in timpul zilei de lucru, afectand productivitatea si economia.

Criticii nu le place cum dolarizarea leaga mainile unui guvern. Ar putea impiedica capacitatea unui guvern de a finanta proiecte potential utile. Cu politica monetara controlata in mare masura de Rezerva Federala a SUA, Argentina nu si-a putut urma propria politica pe care ar putea sa o adapteze conditiilor locale.

Intr-adevar, cand peso-ul a fost legat de dolar in anii ’90, aprecierea dolarului a facut ca peso-ul sa devina mult mai puternic, afectand exporturile facandu-le mai scumpe. Acest lucru s-ar putea intampla si in cazul dolarizarii la scara larga, dar este important sa ne amintim ca cea mai mare problema din anii ’90 a fost imprumutarea excesiva a presedintelui Carlos Menem, care a fortat cresterea ratelor dobanzii si a creste costurile afacerii. Mai mult, desi un dolar puternic poate reduce exporturile pe termen scurt, un sector privat infloritor obligat sa devina mai eficient si care beneficiaza de importuri mai ieftine isi va recastiga in cele din urma competitivitatea la export.

Sustinatorii sustin ca restrictionarea discretiei guvernamentale este exact punctul de dolarizare, avand in vedere istoria Argentinei privind cheltuielile prostituate, inflatia ridicata si implicitele datorii. Aceasta experienta indica faptul ca nu exista niciun motiv sa credem ca tara va urma o politica monetara responsabila si va intelege cheltuielile in curand.

Ce nu e de placut?

Inflatie scazuta. Un buget guvernamental rezonabil. Crestere economica mai rapida. Dar cum ajunge Argentina acolo? Pentru a dolariza, primul pas ar fi eliminarea controalelor de capital. Guvernul trebuie apoi sa adopte legislatie care sa ii permita sa impoziteze si sa cheltuiasca in dolari SUA. Cererea de dolari va determina cursul de schimb pentru pesos scoase din circulatie. Aceasta va semana cu rata de pe piata ilegala, rezultand intr-o depreciere masiva a peso-ului, din cauza diferentei enorme intre ratele de pe pietele legale si ilegale. Chiar daca dolarizarea produce beneficii imediate, precum reinnoirea increderii in economie, deprecierea va provoca dureri pe termen scurt si va testa angajamentul guvernului fata de dolarizare.

Inundatia de pesos tiparita in timpul pandemiei si rezervele de valuta straine ale Bancii Centrale complica acest plan. Daca oamenii se grabesc sa renunte la pesos si dolarii sunt putini, rata de schimb va creste, provocand si mai multa durere. Deci dolarizarea ar functiona cel mai bine daca este insotita de o strategie guvernamentala pentru a spori oferta de dolari in economie. Ar putea face acest lucru prin vanzarea companiilor de stat, precum compania aeriana nationala si compania nationala de petrol – care ambele pierd bani – pentru dolari. Ar putea chiar sa puna un semn ,,De vanzare” pe cladirea Bancii Centrale.

Important, Argentina trebuie sa evite tentatia ,,solutiilor” la dolarizare. In era consiliului valutar, atat guvernele nationale, cat si guvernele locale au emis obligatiuni care au servit drept cvasi-valute pentru a finanta mai multe cheltuieli. Repetarea acestei greseli ar distruge credibilitatea dolarizarii.

Dolarizarea completa nu va rezolva toate problemele Argentinei. Instabilitatea politica si coruptia sunt inca in curs de desfasurare. Tara sufera de impozite confiscatorii si reglementari inabusitoare. Cu toate acestea, dolarizarea ar fi un prim pas major pentru a aborda aceste probleme, deoarece un guvern constrans dramatic nu ar avea de ales decat sa faca mai multe reforme orientate spre piata. Oamenii din Argentina au votat deja cu portofelele lor sa foloseasca dolari cat pot. Dolarizarea ar recunoaste realitatea si ar deschide calea catre revigorarea economica a tarii.