Sunt situatii in viata cand ne aflam de multe ori in fata unor simptome pe care nu stim cum sa le intelegem sau sa le interpretam, de aceea o evaluare clinica in acest context este absolut necesara. Ca suntem obisnuiti ne spalam pe maini din nevoia de curatenie si puritate interioara, ca suntem ordonati din responsabilitate, ca pastram curatenia.
ferindu-ne de microbi sau murdarie, acestea sunt situatii care fac parte din normalitate. Totusi, sunt unele persoane care traiesc intr-o extrema comportamentala starnind ,, semne de intrebare,, celor din jur. In cazul tulburarii obsesiv-compulsive, persoana devine blocata mental intr-un tipar de ganduri si comportamente repetitive (compulsive), care sunt lipsite de sens, deranjante si dificil de depasit.
In tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC) intalnim ,, spalatorii ,,- numiti cei care se spala frecvent pe maini si ,,verificatorii,, – cei care verifica obsesiv diverse obiecte sau lucruri . Gandul negativ obsesiv ca ,,se poate contamina prin atingerea unor lucruri sau obiecte murdare “, il poate face pe un barbatul obsedat de microbi, sa petreaca zeci de minute in sir spalandu-se pe maini repetitiv. Mainile devin rosii si inflamate si ii va ramane putin timp pentru alte activitati sociale, comportamentul fiind obositor si epuizant si pentru cei din preajma lui, daca obsesia continua.
Un alt exemplu este cel al unui doamne care poate deveni disperata la aparitia gandului negativ ca ii poate rani pe ceilalti prin neatentia si iresponsabilitatea sa. Inainte de a pleca de acasa, de fiecare data va face mai intai un ritual indelungat al verificarii si reverificarii robinetelor de gaz sau de apa, pentru a se asigura ca sunt oprite.
Daca tulburarea obsesiv – complusiva devine severa, aceasta poate distruge capacitatea persoanei de a functiona normal in mediul familial sau socio-profesional.
Diagnosticul obsesiv-compulsiv e valabil numai daca apar urmatoarele elemente:
– idei si comportamente repetitive, intentionate, cu scopul de a ,, hrani ,, o obsesie
– comportamente excesive de asigurare dar care nu au legatura cu logica si realitatea
-comportamentul repetitiv ( compulsiv ) consuma mai mult timp (cel putin 1 ora pe zi) si interfereaza in mod negativ cu starea de normalitate.
Diagnosticul obsesiv- compulsiv este valabil numai daca obsesia si compulsia sunt diagnosticate clinic de catre un medic psihiatru.
Recunoasterea de catre pacient a faptului ca acest comportament este stresant si reprezinta ,, o problema,, in viata lui care ii aduce numai dezavantaje, poate fi un punct de plecare pentru intrarea intr-un proces psihoterapeutic.
Interventiile de tip cognitiv- comportamental sunt benefice in psihoterapie pentru ca au rolul de a ghida pacientul spre obtinerea unei gandiri mai adaptative in situatii stresante si castigarea unui echilibru emotional in medii contextuale diferite.
