Fericirea este o notiune literara abstracta care poate avea sute si mii de interpretari, dar si mai multe definitii.
Ca si iubirea, fericirea este mai mult o poetizare constienta a unor stari psihice complexe, colorate afectiv diferit de senzatii simple si trairi interioare. Diferenta intre fericire si bucurie este asemanatoare cu aceea dintre dragoste si a fi ndragostit. Fericirea, ca si dragostea, este o stare psihica pozitiva, mai putin intensa, dar permanenta, in timp ce bucuria, ca si starea de indragostit, este impulsul puternic de aprindere pentru scurt timp a afectelor.
Cercetatorii in neurostiinte au ncercat sa descopere care este secretul material, concret, al obtinerii starii numite fericire, studiile incepand cu originile starilor de satisfactie si placere din lumea animala. Fericirea, desi este o stare foarte complexa, are la baza unele senzatii extrem de simple pe care le puteau percepe si organismele mai putin evoluate, precum viermii.
Meduzele au gustat primele placerea
Studiile biologice arata ca sistemul nervos simplu al primelor forme de meduze era capabil de a simti placerea. Placerea in definitia biologica este perceptia unui echilibru intre necesitatie organismului si gradul suprem de satisfacere a acestora. Meduzele se pare ca pot integra aceste informatii si pot simti ceea ce noi numim placere atunci cnd au asimilat o cantitate suficienta de substante hranitoare, iar calitatea apei nu le provoaca semnale de alarma. Deci putem spune ca meduza are stari in care se simte bine chiar daca nu are un sistem nervos definitivat si evoluat.
Rama incearca fericirea
Viermii inelati precum limbricul si rma pot integra mult mai eficient senzatiile primite de la receptorii tactili si de la cei de umiditate, realiznd stari mai complexe in ganglionii nervosi. Perceptia starii de echilibru intre necesitati si satisfacerea acestora, asociata cu celelalte senzatii, se presupune ca provoaca o placere mai intensa si colorata in functie de calitatea solului si a hranei. Aceasta se datoreaza si unor impulsuri nervoase speciale care apar n ganglioni in timpul starii de placere. Un lucru asemanator se petrece si in creierul uman atunci cand traim o stare placuta sau constientizam fericirea.
Rechinii se bucura cand fac sex
La 80% din specii exista placerea contactului dintre sexe. Astfel, la rechin, fecundatia este mai intensa dect la alti pesti, iar placerea contactului mascul-femela determina un vast lant de reactii biochimice, generand o stare de satifactie. Desi aceasta placere este de scurta durata, biologii au dovedit ca mecanismul acestei stari seamana mai mult cu al producerii bucuriei umane dect cu senzatia tipica a orgasmului. Cercetatorii australieni au demonstrat ca acest tip de stare dovedeste ca natura a inventat o stare de satisfactie speciala pentru mperechere, n vederea stimularii competitiei pentru reproducere. Ca urmare, se crede ca bucuria si starea numita fericire de catre oameni ar fi indusa de un mecansim asemanator celui prezent la mperecherea unor specii ancestrale de rechini. In sprijinul acestei ipoteze vine interventia creierului olfactiv in realizarea placerii rechinilor, ca si in declansarea entuziasmului uman.
Pasarile percep 1.200 de stari de satisfactie
Pasarile sunt cele care, datorita evolutiei mai complexe a sistemului lor nervos, pot integra mai multe senzatii care anunta o stare de confort alimentar sau siguranta. Pe lnga acestea, pasarile pot percepe cel putin 1.200 de stari de satisfactie, determinate de o anumita participare a zonelor implicate n afectivitate. Aceasta evolutie este data de compartimentul legat de instinctul parental: in creierul pasarilor se elibereaza hormoni ai iubirii parentale cum ar fi unele pseudoendorfine implicate la om n placerea erotica, dar si in perceptia starii de bucurie sau fericire. Toata aceasta evolutie a starilor de satisfactie s-a datorat ncercarii naturii, sau a lui Dumnezeu, de a oferi speciilor o motivatie in plus sa se reproduca si deci sa supravietuiasca.
Mecanismul intim al fericirii
Descrisa rece, la obiect, fericirea este o sursa de trairi psihice n care suntem multumiti de noi, de prezentul si viitorul nostru, fara sa resimtim lipsa acuta a satisfacerii unor necesitati, mai ales psihologice. Aceasta stare depinde binenteles de felul n care interpretam constient realitatile nconjuratoare si mai ales de felul in care suntem multumiti cand ne privim n oglinda. Mecanismul intim al obtinerii acestei stari este nsa extrem de fascinant si a fost intens studiat de specialistii in neurostiinte.
Moleculele fericirii
Cercetatorii britanici au studiat timp de 28 de ani biochimia starilor psihice pozitive, inclusiv chimia fericirii, si au tras concluzia ca fericirea depinde, in 70% din cazuri, de capacitatea creierului uman de a produce anumiti neuro-hormoni. Astfel, exista 17 tipuri de proteine plasate pe nvelisul celulelor nervoase, care au rolul de a crea frecvente de curenti electrici ce pot oferi starea de bine. Curieri ai mesajelor electrice din creier, ele ofera de fapt posibilitatea omului de a interpreta pozitiv sau negativ o anume informatie intrata n retelele constientului. De asemenea, aceste proteine pot bloca impulsurile de tip alerta asociate unui grup de mesaje care constituie o idee sau un gand. Omul este nascut sa analizeze cu teama oricare informatie noua.
Aceste proteine determina ca gradul de alerta sa fie mult diminuat si, ca urmare, omul va interpreta pozitiv informatiile noi. Astfel, creierul are cale libera sa se bucure de oricare informatie care nseamna o veste buna, nefiind franat de mesajele de atentionare. Se ntelege ca aceasta bucurie este direct proportionala cu ceea ce se numeste naivitate umana Totodata, aceiasi cercetatori considera ca fericirea depinde direct de capacitatea creierului de a descarca endorfine si enchefaline n anumite zone din sistemul nervos. Acesti hormoni, deveniti un fel de morfine naturale, pot da o anumita culoare afectiva unui anume gnd sau amintire, perceputa ca nuanta a fericirii sau a dragostei, n functie de viteza descarcarii acestor neuro-hormoni. Simularile pe calculator au aratat ca injectarea anumitor cantitati de endorfine n anumite zone cerebrale poate provoca diferite stari ce pot fi definite ca iluzii de fericire.
De asemenea, unele dopamine, substante cu rol in transmiterea informatiilor in creier, pot declansa stari similare celei pe care o numim fericire. Aceasta senzatie apare chiar si in cazul lipsei obiective a conditiilor pentru care individul ar putea fi fericit. Cercetatorii considera astfel ca fericirea oricarui om depinde n mare masura de felul in care acesta are sau nu capacitatea de a pune in functie mecanismul chimic de producere a acestor hormoni. Fericirea depinde in foarte mare parte de noi, chiar daca biologic suntem dezavantajati sau circumstantele vietii ne sunt nefavorabile
Reguli care te pot ajuta sa atingi fericirea:
1.Incearca sa nu iei in seama ghinioanele. Viata este un sir intreg de ntmplari fericite si nefericite, iar ghinioanele fac parte din oricare destin. Statistic, s-a demonstrat ca fiecare om are de intmpinat cam acelasi numar de ghinioane in 70 de ani de viata activa.
2. Atunci cand lucrurile iti merg pe dos, gandeste-te ca esti doar un spectator si asisti la o piesa de teatru a vietii. Nu te implica, nu te enerva si nu te consuma! Spune doar: Va trece si acest val si fii sigur ca totul va fi bine.
3. Nu-ti face planuri de viata prea marete, dar nici foarte modeste.
4. Nu lasa banii sa devina principala ta preocupare si tinta. Viata si fericirea depind rareori de bani si de bogatie.
5. Invata sa gasesti ceva placut n orice lucru ai face si n oricare om cu care vorbesti.
6. Fa-ti cel putin o bucurie micuta in fiecare zi si nu face economie la bani daca ai ocazia sa cumperi ceva ce-ti doresti de foarte mult timp.
7. Dormi 8 ore pe noapte inentrerup. Un somn cu o durata de peste 8 ore, dar si un somn sub 8 ore pot produce stari de disconfort.
8. Ai grija ca alimentatia ta sa fie bogata in vitamine din grupul B, prin consumul saptamnal de banane sau pere, fruncte care ofera posibilitatea optima a absorbtiei acestor vitamine
9. Nu trebuie sa uiti ca invidia si gelozia sunt printre cei mai aprigi dusmani ai fericirii, inducand o stare negativa generala de interpretare a oricarui eveniment.
10. Excesele de droguri slabe precum cafeaua si nicotina, fara a mai vorbi de alcool, pot produce stari de disconfort care mpiedica declansarea productiei de hormoni ai placerii. Acest efect il pot avea si excesele alimentare, si cele sexuale.
