Timp de trei zile, la Poiana Braşov s-a desfăşurat seminarul „ROMGAZ, prezent şi viitor”. Mare parte din conducerea industriei gazului românesc, investitori americani, ruşi sau francezi, au discutat despre ceea ce trebuie făcut în acest domeniu în viitorul apropiat. Discuţiile au adus în prim plan şi ceea ce se întâmplă la nivel european în acest domeniu. Peste 25 de ani, Uniunea Europeană va consuma aproximativ 635 de miliarde de metri cubi.
Seminarul de la Braşov a fost deschis de directorul general al Societăţii Naţionale de Gaze Naturale Romgaz SA, Iakob Alexa. El a vorbit pe scurt despre cât timp se estimează că va mai avea România astfel de resurse energetice, despre tendinţele industriei la nivel european şi mondial, despre viitorul societăţii pe care o conduce. Discuţiile au adus în prim plan şi ceea ce se întâmplă la nivel european în acest domeniu. „La nivel european cererea este în continuă creştere, în timp ce producţia scade. Uniunea Europeană importă în prezent 54 la sută din consumul de gaze. Se preconizează că în 2030, nivelul importului va creşte la 84 la sută din consum. În prezent, 25 la sută din importuri se realizează din Rusia, 13 la sută din Norvegia şi 10 la sută din Algeria. Restul importurilor se fac din Egipt şi din zona Golfului. În viitor, accentul în ce priveşte importurile se va pune pe Asia centrală şi Orientul mijlociu”, a declarat Lucian Stancu, director general adjunct al Romgaz. La acest punct a fost amintită şi importanţa proiectului Nabucco. La acesta participă cinci companii de profil: BOTAS din Turcia, Bulgargaz din Bulgaria, Transgaz din România, MOL din Ungaria şi OMV Erdgas din Austria. Scopul este acela de a conecta şi valorifica rezervele promiţătoare de gaze naturale din Zona Marii Caspice şi Orientul Mijlociu, cu pieţele europene.
Miliardele consumului
Discuţiile specialiştilor au relevat faptul că, în 2005, UE a avut un consum de gaze naturale de 483 de miliarde de metri cubi. Peste 25 de ani, acesta este estimat să crească la 635 de miliarde de metri cubi. România, unde gazele ocupă un loc important în sectorul energetic (repezintă 40 la sută din resursele primare de energie) consumul anual este de 17,5 – 18 miliarde de metri cubi.„Producţia internă de gaze naturale înseamnă aproximativ 12 milioane de metri cubi, unde principalul producător este Romgaz. Restul până la satisfacerea necesarului este importat din Rusia, de unde aducem aproximativ 5,5 – 6 miliarde de metri cubi anual. În România există şi o mare fluctuaţie a consumului de gaze în funcţie de anotimp. Astfel, dacă vara media consumului este de aproximativ 30 de milioane de metri cubi pe zi, iarna se ajunge chiar şi la 70 de milioane de metri cubi”, a anunţat Dumitru Rotar, directorul Direcţiei Exploatare – Înmagazinare din cadrul Romgaz. În aceste condiţii de fluctuaţie a consumului, cei de la Romgaz pun mare accent pe înmagazinarea gazelor. Rotar a anunţat că, anul acesta, Romgaz îşi va creşte cu 40 la sută debitul de înmagazinare.
Astfel, pentru asigurarea nivelurilor maxime de consum din perioada sezonului rece, Romgaz operează şase depozite de înmagazinare subterană a gazelor naturale cu o capacitate de lucru (fără pernă de gaze) de circa 2,5 miliarde mc/ciclu şi dispunând de 225 sonde de exploatare. În partea de centru nord-vest sunt amplasate depozitele Sărmăşel şi Cetatea de Baltă cu o capacitate ce cca. 0,85 mld. mc, în zona sud-est depozitele Bilciureşti, Urziceni şi Bălăceanca cu o capacitate de 1,5 mld. mc şi în Oltenia depozitul Gherceşti cu o capacitate de 0,15 mld. mc.
Priorităţi pe termen scurt
Priorităţile şi obiectivele Romgaz în domeniul înmagazinării subterane a gazelor naturale, în perioada 2005 – 2010 includ intensificarea ritmului de dezvoltare a capacităţilor existente de înmagazinare a gazelor naturale. De asemenea, specialiştii din cadrul Romgaz urmăresc crearea de noi depozite pentru zonele care se confruntă cu dificultăţi în alimentarea cu gaze naturale pe perioada sezonului rece şi creşterea flexibilităţii la extracţia gazelor din depozit de la un debit maxim de 22 de milioane de metri cubi pe zi la 30 de milioane de metri cubi pe zi.
Potrivit celor prezenţi la Poiana Braşov, gazele naturale tind să recâştige poziţia importantă deţinută pe piaţă. Acest fapt poate constitui o oportunitate dacă sunt dezvoltate resursele şi infrastructura adecvată pentru acoperirea cererii crescânde a pieţei. România este şi va rămâne una din ţările europene cu importante resurse de gaze naturale, având totodată şi o îndelungată tradiţie în exploatarea acestor valoroase hidrocarburi, fiind prima regiune din Europa înregistrată cu un consum industrial de gaze naturale (în 1913 prima producţie de gaze naturale de 113.000 mc/an).
SNGN Romgaz S.A. este în prezent principalul producător de gaze naturale din România având în exploatare 147 zăcăminte, dintre care 106 sunt situate în bazinul Transilvaniei, 15 în zona Moldova şi 26 în zona de sud. Exploatarea acestor zăcăminte se realizează cu un fond de 3373 sonde, 20 staţii de comprimare si 4 compresoare de câmp.
Pentru mediu
Principalele domenii în care Romgaz S.A investeşte importante resurse financiare şi umane legate de protecţia mediului sunt managementul apelor uzate, managementul deşeurilor, repararea/reabilitarea sau modernizarea instalaţiilor existente şi implementarea Sistemului de Management de Mediu. Printre categoriile de lucrări pentru protecţia mediului, cei prezenţi la Poiana Braşov au enumerat realizarea de instalaţii de refulare nepoluante în câmpurile de gaze, realizarea şi reabilitarea sistemelor de colectare – evacuare – injecţie apă de zăcământ pe structurile gazeifere şi realizarea de instalaţii de epurare ape menajere.
SNGN Romgaz S.A. a demarat încă din 2002 acţiunea de construire şi implementare unui Sistem de Management de Mediu (SMM). La sfârşitul anului 2003 a fost finalizat Sistemul de Management de Mediu al Romgaz, implementarea acestuia începând de la 1 ianuarie 2004. Sistemul de Management al Mediului al Romgaz a fost construit conform standardului ISO 14001, care face referire la două concepte de bază: dezvoltare durabilă şi îmbunătăţire continuă.
Istoria gazelor în România
Istoria industriei extractive de gaze naturale din România îşi are începuturile încă din anul 1908 când a fost proiectată şi s-au demarat lucrările de realizare la sonda 2 Sărmăşel (jud. Mureş). Iniţial, sonda avea ca obiectiv exploatarea sărurilor de potasiu, însă la atingerea adâncimii de 122 metri a avut loc o erupţie de gaze. Forajul a continuat până la adâncimea de 302 metri, adâncime de la care lucrările nu au mai putut continua din cauza unei permanente şi puternice erupţii de gaze naturale. Acest eveniment s-a produs în data de 22 aprilie 1909 şi este considerat ca fiind momentul descoperirii primului zăcământ comercial de gaz metan din România. Specialiştii care au intreprins cercetări asupra fenomenului au estimat presiunea gazului care erupea din adâncuri la 100 at şi un debit ce depăşea 900.000 mc/zi. Comparativ cu debitul celorlalte sonde de gaze naturale cunoscute în acel timp, s-a constatat că sonda 2 Sărmăşel era a patra în lume în ceea ce priveşte debitul
de gaze în liber.
Milioanele de euro
Directoarea economică a Romgaz a anunţat la Poiana Braşov şi previziunile bugetare ale societăţii producătoare de gaz pe anul acesta. Astfel, pentru 2006 cheltuielile prevăzute sunt aproximate la 769 de milioane de euro. Profitul brut prevăzut este de aproximativ 154 de milioane de euro.
